Apartamentul nostru este circular. Intri in hol. De aici, in fatza, mergi intr-un dormitor. La stanga, in sufragerie. Mai in spate, o alta usa de la sufragerie duce, print-un alt hol intermediar, catre cele doua dormitoare si catre baie. Deci si inapoi catre primul dormitor.
Avem therefore un mic circuit de raliu si alergatura prin casa. Pe care il folosim frecvent. Ne alergam ba intr-un sens, ba in celalalt. Uneori eu fug mult mai repede si le prind din urma si le sperii. Alteori ne oprim, vicleni, la panda, si schimbam brusc sensul de alergare, sa-l prindem invers. O fac si eu, o fac si fetele, invatate de mine.
Andra, cea mica, cea care de-abia acum incepe sa vorbeasca, a denumit jocul "aghiami". Adica un soi de "alergam", doar ca nu il poate pronuntza cum trebuie. Si asha i'a ramas numele.
Una, doua, Andra vine la mine: aghiami, tata, aghiami! Sunt momente in care sunt rupt si alergatura e ultimul lucru de care am chef. Insa de regula achiesez :) la propunere si ne apucam sa alergam. Doi copii de 10-15 kile si un tanculetz de 90 de kile. Duduiala profesionista.
Marta, acum ca e un pic mai mare si a apucat sa invetze afectarea, uneori nu se baga din prima. Se face ca se joaca cu papusile sau ca scrie sau ca deseneaza, dar trage cu coada ochiului la noi si pana la urma se lasa prinsa de entuziasmul fizic si intra in jocul duduielii circulare. Si atunci casa se umple de chiraiala si de duduiala si de chitzaiala.
La inceput, pregatim terenul: deschidem toate ushile, le blocam sa nu se inchida la loc cu cate un pantof, dam covorul din dormitor usor la o parte, sa nu alunecam pe el. Si incepem. Du du du si du du du. Pe urma pash pash si du du du invers. Pe urma gadileala. Multa gadileala, ca face bine la ten.
Copilarie. Damn, ce'o sa ne mai fie dor de asta. Nostalgie anticipativa.
Hai, aghiami, tata! :)
vineri, 22 februarie 2008
Aghiami
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
20 comentarii:
imi imaginez ce debandada organizata e la voi cand va apucati de aghiami. nu se plange Marta ca faceti praf prin casa? dar vecinii de sub voi?:))
de fapt, ceea ce vreau sa zic e ca cei care n-au, ar fi bucurosi sa aibe un asemenea balamuc in casa, si cei care-l au, stramba uneori din nas...vad ca tu nu:)
Neah. Faci confuzie.
Marta este fata cea mare, de 7 ani. Andra este cea mica, de 2 ani. Itzi dai seama ca nici una din ele nu se poate plange de praf in casa.
Aceasta este atributziunea celei foarte mari, celei cea mai mare, imens de mare, groaznic de mare, adica Florentina, scumpa-mi jumatate adulta. Ea este responsabila cu stapanirea de sine, cu tzuguirea reprobabila a buzelor si cu alte chestii ce tzin de domeniul taios al supraeului.
Cu toate ca in aceasta privintza, a ritualului aghiamic, Flo nu zice nimic, ba din contra, din cand in cand reushim sa o prindem si pe ea in hora.
While noi, hoardele manate de id, duduim voioase prin casa :)
Vecinii de dedesubt, din fericire, sunt mai mult plecatzi de acasa. In plus, locuim intr-un bloc beton, adica propriu-zis din beton, de-ala tzapanos atomic, cu ziduri groase, prin care nu prea trec vibratiile.
AhA! Aşa se numea, deci, ce jucam eu cu frate-miu? Să-l sun, să-i zic. :-))
*offtopic: fa te rog ceva cu blogul, imparte-l in pagini sau in arhive. Daca intr de pe zapp pe langa faptul ca se incarca in 10 ani ma costa traficul :(
@ Vlad: He. De'ale copilariei. Insa termenul specific de aghiami se poate aplica doar unei relatii hedonice puternic particularizate, intre un copil de doi ani care prezinta o capacitate limitat-hilara de articulare si un adult de nouazeci de kilograme, ras in cap si predispus la diametralizare excesiv-adipoasa in zona median-ventrala a corpului
. Copyright, da?
:p
@ ipo: Deal, mate. O sa-l scurtez la 10 posturi. :)
Vezi, de aia e mai bine la casă: ai mai multe circuite posibile, sau măcar poţi să incluzi şi curtea ţn câteva dintre ele.
La naiba, trebuie neapărat să mă mut!
De mutat vrem sa ne mutam si noi, insa drept sa-ti spun nu vad o solutie viabila in viitorul apropiat in asa fel incat sa avem casa intr-o zona din Bucuresti unde sa ne placa, except if we invest somepin like 200 - 250 + K euros, which we don't have. Yet :)
Asa ca ramanem cu casa de la Telega, cumparam un apartament mai mare, de patru camere, and that's bloody it. Shi facem doo circuite, si intre timp mai cresc si fetele shi aghiami devine a thing of the past :) :(
cre'ca e tare de tot sa faci sex cu nevasta si sa te prinda copiii:D
Mda,
Noi suntem de ceva timp la 4 camere şi 100+ metri pătraţi, dar tot vreau curte.
Problema este că în oraş nu se pune problema (vreau curte maaare, să am loc sa mă învârt cum am eu chef), iar in afară nu mă satisface de fel infrastructura (nu atât traficul dificil spre oraş, cât mai ales lipsa unui metrou care să iasă din oraş şi mai ales accesul la şcoli (Irina rulz!).
Pe de altă parte nici nu vreau să ajung sa locuiesc aşa cum mi-ar place abia pe la pensie :((
felicitari si distractie placuta!
bucura-ti copii si da-i naibii pe vecini, ca nu-s ei mai importanti decat distractia fetitelor.
@ moxx: you dirty scoundrel //waiving an accusatory finger towards you //
@ bogdan: da, si noi am vrea o curte si o casa mai mare, intr-o zona decenta sau semi-decenta (pe la 1 Mai, pe aici pe la Dristor, prin Cutzitul de Argint), insa prea scump si casele alea sunt pline de igrasie, trebuie sa le iei de la zero. Rashchet si build it again. De'aia vreau ceva mai mare mai repede, inainte de pensie. si autostrada or s-o termine in zece ani, cand o sa avem noi 45 de ani, si atunci ne mutam la Telega si o sa facem naveta in Subaru :)
@ 1307: txs, mate! :) fii sigur ca nu punem la suflet nevoile vecinilor, ci trebuintzele noastre egoiste si copilareshti :)
@
Imi imaginez cata bucurie simti cand te alergi cu copilasii prin casa... Inca ma mentin in forma pentru alergaturi, sper sa ma joc si eu aghiami peste cativa ani, daca nu cu doi copilasi, macar cu unul. Damn, chiar m-a emotionat putin postul asta. Nu putin.
ce draguuut!!! mi-ar placea si mie asa o familie, dar intai trebuie sa am cu cine s-o intemeiez. :) momentan ma joc aghiami cu pisicile... ;))
@ finix & lilith: ma bucur ca v-a miscat postul meu si ca v-a starnit asha un sherpishor de fior de responsabilitate genetica si de nevoie de procreere, de propashire a natiunii si a valorilor romanesti peste secole si hotare.
Drept pentru care, precum un profet de pe vremuri, izbesc cu toiagul in stanca (ushor... ushor... cu grija sa nu-mi dau una peste tzurloaie) shi va graiesc, cu grai de tunet shi de tutun:
mergetzi shi inmultzitzi-va!
Daca nu stiti cum, societatea noastra comerciala va poate oferi servicii profesionale de consultanta, de cea mai inalta calitate, la un pretz modic, rezonabil, oferite de cei mai buni specialishti in domeniu.
Prin intermediul materialelor de specialitate (planse, materiale multimedia, gesturi ample din maini si din alte partzi ale corpului) si al exemplului personal, va invatzam in timp record, in doua saptamani si patru sedinte intensive, procedurile si pasii necesari in actul de procreere si in cele adiacente sale: seductie, dezbracare, imobilizare victima, fuga de la locul faptei.
Oferim reduceri pentru studenti, pensionari si pentru grupuri de mai mult de 10 persoane.
Oferim de asemenea preturi promotionale, puternic subventionate de Ministerul Familiei, pentru persoanele de sex feminin cu parul blond, cu varsta cuprinsa intre 18 si 28 de ani si cu aspect prezentabil. Acestea vor benefica de servicii inalt personalizate, cu trainer dedicat, in care se va pune accentul pe exemplul personal si pe antrenamentul fizic prin intermediul repetitiilor indelungate.
Persoanele cu probleme cardiace sunt rugate sa vina cu analizele de la medicul de familie si vor completa la inceperea cursurilor un document de exonerare a responsabilitatii noatre profesionale in caz de deces sau de blocaj mecanic.
Va asteptam!
Mai baieti asta cu casa refacuta nu e chiar imposibila dar presupune sacrificii mari (chiar mari), daca vreti va astept la "cladirea in care mi-am zidit 3 ani din viata" sa va spun povesti.
Insa "curte mare" si metrou concomitent.... pare mai degraba un argument de ... "nu se poate" (ca sa nu zic alimentare de disonanta cognitiva :) ) .
Cat despre aghiami: foarte dragutz ... eu in ultimul timp cam sufar de lipsa de jocuri "de grup" ... si mai mult decat ping pong nu prea am reusit sa promovez.
Apropo de ping-pong cred ca trebuie sa-mi inlocuiesc expresia "joc ping-pong cu peretele" cu "aghiami de unul singur" ... e mult mai sugestiv :)
Cu varianta extrema, de disperare: "aghiami de unu singur prin zid". cand incerci sa te alergi de jur imprejur si casa nu are circuit si incerci sa-l faci prin zid :)
In privinza celei cu metroul, ai si nu ai dreptate: sunt unele zone, nu multe, ce-i drept, destul de proletare (fara muci in cap de Cotroceni sau Primaverii, in sensul asta) si destul de apropiate de metrou. Alea de care ziceam, pe urma aia in care stai tu, care la fel de faina este.
Problema mea ramane in continuare: in acest brau de cerc de case de negutzatori datzi afara de comunisti, casele sunt vechi si cu probleme de izolare, mai ales impotriva apei / igrasiei.
Si am intzeles ca mai este si problema intrinseca a Bucurestiului, cu panza freatica foarte sus, datorita construirii barajului din Militari / Crangasi (cum mama dracu ii zice).
Si, dintr-o data, statul la casa nu mai este asa de interesant in Bucuresti
Pentru mine "casa" inseamna mai degraba teren. Il iei, razi casa, scapi de moloz, construiesti alta etc.
Nu e doar o problema de igrasie, izolare termica si alte chestii similare (desi si astea sunte xtrem de importante), dar si una de impartire a spatiului: in general locuintele din Romania, chiar si cele din cartiere extrem de scumpe (de care oricum nu ma pot atinge ca bani) prezinta deficienta de a avea incaperi mici, inghesuite, prost luminate :(
De altfel, daca te uiti la ansamblul tarii, cam asta e standardul: 14 metri patrati / locuitor, de departe cel mai putin spatiu din UE... (de aici potential continuu de a creste preturile in imobiliar in ciuda unui stereotip enervant pe care il tot aud: "o sa scada, ca deja sunt prea scumpe")...
Pana si fii-mea a priceput chestia asta cu casa, ceea ce nu o face insa sa nu vrea sa jucam fotbal (e la al doilea val de genul asta, primul apucand pe cand abia se tinea pe picioare :), dar eu o refuz demn, ca inca nu ma tin muchii burtii sa bag sporturi de orice fel, asa ca dam de un snooker pe computer :))
Ai dreptate: spatii inghesuite, ferestre bicisnice, peretzi nas in nas cu vecinu manelist. Concluzia? Rashchet. Da cappo. Insa asta, dupa cum spuneam, inseamna 250+ k, cu teren cu tot, bunintzeles, in functzie de locatzie.
Iar cat despre alergatura, mie nu-mi vine sa cred: m-am apucat de rugby. La 35 de ani. Ma dor picioarele de mor. Dar nu ma las... :)
Aghiami! Crouch Touch Pause Engage :)
I found a rugby widget for you:
http://www.widgetbox.com/widget/scrumbag
Txs finix fer the widget :)
Trimiteți un comentariu