Încet-încet, fiesta se apropie de sfîrșit, nu înainte de a crește în intensitate.
În seara asta, la 18:00, avem prima semifinală. Noua Zeelandă întîlnește Africa de Sud. Pe de o parte, o echipă considerată de mulți drept cea mai foarte perfectă din toată istoria jocului. Statisticile și palmaresul susțin această afirmație. În ultimul timp, All Blacks a bătut tot, a strivit tot, a călcat tot în picioare, uneori cu mare aplomb (amintiți-vă meciul de săptămîna trecută cu Franța). Are jucători să dea la încă trei echipe de mare clasă. Are legende vii. Are un antrenor beton. Are o pricepere aproape supraumană în teren de a se adapta pe loc, de a schimba, de a-și ține cumpătul, de a schimba stilul de joc. Sînt fabuloși.
Și totuși… Și totuși, aproape la fel se vorbea și despre alte echipe All Blacks din trecut, și în 1999, și în 2003, și în 2007, cînd de fiecare dată le-a rămas osul în gît prematur (“they’ve chocked”, un termen de tristă amintire pentru toți cei care țin cu All Blacks). Se vor împiedica și acum? Le va face Africa de Sud o nefăcută? Nu cumva această echipă pe care noi o considerăm cea mai foarte perfectă are viermele imperfecțiunii ascuns într-însa, așteptînd cuminte să-și scoată căpșorul diseară, să ne strice fengșuiul?
Africa de Sud, cel puțin pe hîrtie, e o umbră a ceea ce era prin 2007, cînd cîștiga a doua oară Campionatul Mondial. În ultimul timp Bokșii au suferit înfrîngeri rușinoase de la echipe pe care le dominaseră categoric pînă acum (Argentina) sau de la echipe despre care aproape nici nu știau unde sînt pe harta acestui sport (Japonia, într-unul din cele mai surprinzătoare meciuri din istoria rugbyului). Între timp, după ce au mîncat bătaie de la japonezi în primul meci din grupă, parcă-parcă și-au revenit un pic, întorcîndu-se la consacratul lor stil fizic, de mermeleală pînă la epuizare, stil care i-a ajutat să treacă de sferturi în fața Țării Galilor.
Oare va fi de ajuns? Oare această mermeleală unde Shalk Burger și restul liniei a treia sînt maeștri îi va face pe Bokși să ajungă în finală, să înghenunche geniul creator All Blacks care sînt în stare să facă o fază memorabilă din practic nimic, să învîrte mingea pe centimetru pătrat? Naiba știe. Dacă am ști, am fi bogați la pariuri.
Știm că în ultimii ani am văzut niște meciuri memorabile între All Blacks și Springboks în turneul Rugby Championship. De cîteva ori, Africa de Sud chiar a învins, evident la ea acasă, în veldtul cel înalt unde sînt ei stăpîni. Cel mai recent, anul trecut în 2014, Africa de Sud a făcut un meci de mare clasă, de suspans, de infarct. Și i-a învins. Echipa cam tot aia era, modulo niște pierderi datorate accidentărilor (căpitanul de Villiers îmi vine în minte acum). Oare se vor pricepe să răzbească din nou, să învie din cenușa recentelor meciuri proaste și să redevină ce au fost, ba mai mult decît atît?
Mă îndoiesc. Și cu mintea, și cu sufletul cred că All Blacks vor cîștiga și vor merge în finală. Dar de asemenea cred că în seara asta, în cîteva ore, vom vedea un meci memorabil.
Indiferent cine va cîștiga, de fapt rugbyul va cîștiga. Și asta e tot ceea ce contează, în fond și la urma urmei.
Hai! Crouch Bind Set!!
.
sâmbătă, 24 octombrie 2015
Prima semifinală. Avancronica unei seri mult așteptate
Scris de Turambar at 11:56
Etichete: All Blacks, New Zealand, Rugby, RWC 2015, Scriitura, Springboks
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu