Atunci cînd ți se cere ajutorul nu ții cont de ideologie, de pǎreri, de umorile tale raționale, paradigmatice, cosmologice. Ajuți sau nu. Restul sînt bîzdîcuri.
Drept pentru care, fiind rugat sǎ ajut, o fac cu cea mai creștineascǎ aplecare de zen budist ateu telegean care deja știți cǎ sînt.
Un om are nevoie de ajutor. E bolnav, are cirozǎ, are nevoie de transplant, nu are bani pentru asta. Este preot în Buzǎu, în Rîmnicu Sǎrat. Îl cheamǎ Pǎrintele Nicolae.
Textul de mai jos este scris de niște elevi de liceu care vǎ roagǎ sǎ-l ajutați.
Drept pentru care mǎ învrednicesc la miez de noapte sǎ vǎ rog sǎ lǎsați pe moment mintea deoparte și sǎ gîndiți cu inima.
The rest is silence, cum spunea prințul Daniei.
Hai, ajutați, pǎgînilor, recenților, reticenților, recilor, indiferenților și interneticaților...
* * *
RUGATI-VA PENTRU FRATELE NICOLAE!
Parintele Nicolae este un soldat al Domnului. A plecat devreme de acasa si a imbracat tunica. A plecat la lupta, la fel cum ostenii lui Stefan isi lasau casele, femeile, copiii si plecau sa-si verse sangele pe dealuri de nimeni stiute. Fara nici un fel de regret. A privit numai inainte, neluand seama nici la stanga si nici la dreapta. Viata e frumoasa, nu poate sa nu te ispiteasca cu frumusetile ei. Nu poate sa nu-ti umple ochii cu splendorile ei si sa te opreasca din alergare. Cand ai douazeci de ani, orb sa fii si tot observi asta.
Dar parintele nu a luat seama la ele. A privit iarasi inainte. Departe in zare si undeva mai sus de fruntea copacilor se vedea Ea. Intreaga, rotunda, stralucitoare, cu turlele gata sa strapunga cerul: Biserica.
In fiecare Duminica a murit si a inviat pentru Ea. Il vedeam cum isi ridica mainile catre Cer pentru a si le cobora grele de apasarea Duhului. Apoi ingenunchea, pregatit sa primeasca sange si trup dumnezeiesc. Cand se facea vremea de iesit, iesea in mijlocul nostru, tinandu-l pe Dumnezeu in cele doua maini. Dumnezeu era greu, dar si parintele puternic. Nu i se indoia un genunchi. Nu i se clintea niciun muschi. Vocea lui, usoara ca o psaltire, ne intra in sange si trupuri, parca pregatindu-le sa primeasca Painea coborata de sus. La urma, ieseam bucurosi in lumina orasului nostru sarac in civilizatie, dar atat de bogat in Duhul care nu se uita la hainele omului.
Dupa ce parintele si-a vazut Biserica din vis si a intrat in ea, nu a mai putut-o parasi. Pana acum. Acum Biserica este goala de el. Il asteapta duminica de duminica sa-i inalte Dumnezeul si sa i-L coboare in noi. Acum parintele nostru este bolnav. Striga, dar nu-l putem auzi. Ne face semn, dar nu-l putem vedea.
Sunt momente cand vin vremuri grele pentru toti, vremuri cand ajungem sa ne uitam mahniti unii la altii ca nu putem face nimic. Poate ca ne lipseste credinta. Poate ca muntii sunt prea grei. Poate ca unele lucruri trebuie sa se intample. Ma tem insa ca aceasta lipsa de putere sa nu ajunga sa ne sperie si sa ne slabeasca.
De aceea indraznim sa venim in fata voastra, frati intru Cristos, sa va rugati pentru fratele Nicolae, iar de este cu putinta, sa il ajutati sa stranga banii aceia multi ca sa poata primi un ficat nou. Acum, cat nu este prea tarziu. Boala parintelui se numeste ciroza si se poate vindeca numai prin transplant.
Ajuta-ti-l sa se vindece si sa revina in Biserica pentru care a trudit atat. Dumnezeu sa il apere! Sa ne apere pe toti!
Semnatarii: elevii Colegiului National „Alexandru Vlahuta” din Rimnicu Sarat, cei care au incercat sa vada in aceasta campanie umanitara Trimful iubirii asupra indiferentei.
CONTUL in care puteti dona pentru parintele Preda Nicolae este:
RO91RZBR0000060014586003
deschis la Raiffeisen Bank
pe numele Preda Nicolae.
CNP 1570514104964.
Rimnicu Sarat, judetul Buzau.
miercuri, 23 mai 2012
Ajutați-l pe fratele Nicolae!
Scris de Turambar at 00:57
Etichete: Mesaj umanitar, Religie, Responsabilitate sociala, Romania
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu