Sondaj CCSB - 2008 10

Courtesy of CCSB.

Universul cercetǎrii
Populaţia adultă (18+) neinstituţionalizată a României
Volumul eşantionului
1.107 persoane
Eşantionare
Eşantion stratificat cu selecţie probabilistă a persoanelor
Reprezentativitate
Eşantionul este reprezentativ pentru populaţia adultă neinstituţionalizată a României, cu o eroare tolerată de ± 3.0%, la un nivel de probabilitate de 95%
Validare
Eşantionul a fost validat pe baza datelor INS din Anuarul Statistic 2007 şi a recensământului populaţiei din 2002
Perioada
25 – 27 octombrie 2008


Teme de preocupare publică
• Temele de preocupare publică ale românilor prezintă o persistență specifică fenomenelor sociale de adâncime, cu evoluție lentă.
• Astfel, după cum știam deja din cercetările anterioare, românii sunt preocupați de teme ce țin de calitatea vieții (siguranța materială, nivel de trai, bani, salarii, pensii, asistență socială, sănătate și bătrânețe), preponderent din perspectiva categoriilor sociale defavorizate (bătrâni, săraci, șomeri)
• Alte teme de preocupare semnificative țin de situația economică (locurile de muncă, criza economică, forța de muncă, agricultura, băncile), de calitatea actului politic și administrativ (corupție, minciună, competență), de problemele legate de infrastructură și de cele ce țin de sistemele de educație, sănătate și justiție.

Votul politic
• Două treimi dintre români se declară interesați de alegerile parlamentare uninominale care urmează să aibă loc în această toamnă. Tot două treimi declară că vor merge sigur la vot.
• Dacă îi scoatem din calcul pe cei care nu sunt în țară, rezultă că la intersecția dintre interes și intenție de participare la vot se află ceva mai puțin de jumătate dintre români: 44% din populație, adică 8 milioane de români care estimăm că vor participa la vot.
• Votul politic generic nu prezintă evoluții semnificative de la septembrie la octombrie.
• Dacă duminica viitoare ar avea loc alegerile, Alianța PSD + PC ar fi posibil să obțină pe vot generic 37% din voturile valide ale alegătorilor, PD-L 35% și PNL 18%. Singurul alt partid care ar mai intra în parlament ar fi UDMR, cu 6%.

Estimarea câștigării alegerilor
• În cazul partidelor există o discrepanță între intenția de vot și estimarea câștigării alegerilor. Cu cât partidul obține mai multe voturi, cu atât discrepanța este mai mare, lucru de altminteri identificat și în alte cercetări, și în România, și în alte țări.
• Astfel, sunt mai mulți dintre cei care cred că PSD + PC sau PD-L vor câștiga alegerile decât dintre cei care votează cu aceste partide. În schimb, de la PNL încolo, sunt mai puțini cei care cred că partidul respectiv va câștiga alegerile decât cei care votează efectiv cu el.
• Aceste diferențe ne oferă informații despre percepția de putere a partidelor respective, lucru care poate influența la nivel motivațional atât votanții, cât și activiștii.
– Alianța PSD + PC: un sfert din populație votează cu Alianța PSD + PC, însă mai mult de o treime din populație (37%)
consideră că aceștia vor câștiga alegerile. Deci un câștig semnificativ, de 14 puncte procentuale.
– PD-L: 22% votează cu PD-L, iar 26% consideră că va câștiga alegerile. Tot o diferență pozitivă, însă evident mai mică, de 4 puncte procentuale.
– PNL: Votanții PNL sunt 11% din total populație, însă doar 8% consideră că acesta va câștiga alegerile – deja o diferență negativă, de 3.

Alianța de guvernare
• Nici structura alianțelor politice preferate nu prezintă modificări semnificative de la septembrie la octombrie.
• Cea mai agreată alianță de guvernare ar fi cea dintre PSD+PC și PNL (27% din total răspunsuri, i.e. 41% din răspunsurile valide), urmată de fosta alianță ADA: PD-L + PNL (21% din total răspunsuri, i.e. 32% din răspunsurile valide). Cea mai puțin alianță agreată de mai puțini dintre români ar fi cea dintre PSD+PC și PD-L (doar 16% din răspunsuri, adică 25% din răspunsurile valide). O treime (35%) din cei care intenționează să meargă la vot nu au o alianță preferată.

Afirmații asociate cu partidele politice
• Am propus o listă de 16 teme de preocupare / probleme, rugând respondenții să menționeze partidul care ei consideră că este cel mai capabil să le rezolve.
• Principalul rezultat al acestui modul de cercetare îl reprezintă faptul că structura răspunsurilor nu diferă semnificativ de cea a votului.
• Cu excepția temei măririi pensiilor, care este atribuită Alianței PSD + PC în mai mare măsură decât votul primit, nici un alt partid nu se asociază mai puternic decât ponderea sa de vot cu vreo temă de preocupare publică.
• Acesta este un semn de nediferențiere ideologică și tematică. Românii votează partidele politice pe alte considerente decât cele de separație tematică.
• Direcția de raționament este de la partid la temă (“Votez cu partidul X, deci cred că acest partid este în stare să rezolve toate temele, nediferențiat, și Y1, și Y2, și... etc.”), și nu de la temă la partid (“Cred că partidul X este mai în stare să rezolve tema Y, care pe mine mă preocupă, deci voi vota cu acest partid”).
• Motivația de vot trebuie, în consecință, căutată în altă parte, cel mai probabil în raport cu personalitățile politice ale fiecărui partid, ori cu votul negativ. Repet: singura excepție în această nediferențiere tematică o reprezintă tema măririi pensiilor.
• De observat felul în care Alianța PSD + PC reprezintă singurul partid cu un potențial de vot neexplorat. Acest rezultat concordă cu cel prezentat anterior, privind discrepanța dintre vot și estimarea câștigătorului.

Primul Ministru al României
• Și la nivel spontan, de întrebare deschisă, și la nivel asistat, de listă prezentată, apar aceleași nume deja consacrate: Stolojan, Geoană, Isărescu, Tăriceanu.
• Stolojan continuă să conducă, cu 30% dintre opțiunile valide. Este urmat îndeaproape de Geoană , cu 28%. La ceva mai mare depărtare, pe un palier in jurul lui 20%, Isărescu (21%) și Tăriceanu (19%).
• De remarcat evoluția spectaculoasă a lui Mugur Isărescu, cel mai probabil datorită mediatizării sale de manieră pozitivă în contextul crizei financiare și rolului pe care l-a jucat în atacul celor trei bănci la adresa monedei naționale.