Istoria are alți timpi de reacție decît sîntem noi învățați. Pe termen istoric, cîțiva ani nici nu prea contează. Dar cîțiva ani și cu cîțiva ani și cu cîțiva ani încet-încet devin straturi semnificative.
De ceva timp încoace, presa dă rateuri din ce în ce mai clare. Nu e vorba despre presa românească, pentru că România n-a avut niciodată presă, doar ofițeri, diletanți și isterici. E vorba de presa aia adevărată, teoretic serioasă, responsabilă, cu mintea proaspătă de principii și cu sufletul plin de compasiune. Aia cu adevăr profesionalism deontologie și alte cuvinte de-astea aspre, pline de miez.
Presa aia adevărată de cîteva decenii se transformă într-un monstru de promisiuni încălcate. E presa aia care inventează știri – vezi News Of The World. E presa aia care e pe post de agenție PR pentru companii, pentru servicii, pentru puteri străine, pentru stat, pentru cine plătește mai bine.
E presa aia care a reușit contraperformanța să prostează un popor întreg, altminteri destul de întreg la minte, cel puțin în comparație cu alte popoare – e vorba de poporul englez - și să-l convingă cu isterisme și populisme și minciuni sfruntate să iasă din Uniunea Europeană. Le-a mers. A fost un succes imens al presei de calitate din UK. Acum, aproximativ un milion de înțelepți se chinuie să lipească la loc cioburile făcute varză de aproximativ o mie de oameni de presă.
Mă întreb cînd vor intra mecanismele de control în acțiune și în statele democratice. Unele funcționează, așa discret și cu epoleți. Dar presimt că lumea, civilii, pompierii, cetățenii, gospodinele, restul figuranți și cititori, vor începe să ceară un soi de proces civil al performanței civice a acestui mare instrument de propagandă, a acestei mari instituții sociale. Un soi de DNA pentru Sky News și pentru The Sun și pentru Fox News.
Estimez că în douăzeci, treizeci, hai poate cincizeci de ani, breasla jurnalistică în statele occidentale va fi reglementată prin instituții de control asemănătoare cu cele existente la medici, notari, psihologi, avocați și alte profesii dedate la făcături, dacă nu sînt ținute bine în frîu.
Să vezi atunci. Numa și numa dreptate și adevăr. Doamne ajută!
.
joi, 18 august 2016
Viitorul sună bine
Scris de Turambar at 13:56
Etichete: Furie, Media / Publicitate, Responsabilitate sociala, Scriitura, Stari si zile
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
1 comentarii:
OK. Presa britanica a aberat mult (si nu e vreo noutate, au fost tone de derapaje si inainte). Pe ambele fronturi ale Brexit-ului. In mod evident, multi n-au stiut prea bine ce voteaza, atat printre cei care au ales iesirea cat si dintre cei care au ales ramanerea. Probabil ca daca stiau foarte bine despre ce e vorba, votau pentru iesire undeva spre 98,27%...
Intrebarea mea usor natanga se leaga de rezultatul concret: de ce este rau ca Marea Britanie a luat decizia de a parasi o structura nazista?!?
By the way, reglementarea breslei jurnalistice prin institutii de control se numeste in mod oficial cenzura...Deci zicem pa pa si la libertatea presei?
Trimiteți un comentariu