Nu m-am mai distrat ca în seara asta de pe vremea cînd mi-a dat Simi una de mi-a stins lumina și mi-a fracturat pometul stîng, mutîndu-mi și o măsea în procesul de fabricație.
Le-am povestit în seara asta băieților la vestiar, după antrenament, cum am fost acuzat zilele astea de o hazna obscură online apărută subit, din motive electorale, de anumite practici intime neortodoxe, datorită faptului că apar în niște poze cu niște băieți de gît în piscină.
Ironia sorții este că pozele au fost făcute la un turneu recent de rugby în Ungaria. Iar "niște băieți" sînt fix ăia de la noi din echipă care nu acceptă deloc, dar deloc respectivele practici neortodoxe. Adică Marius și cu Adi.
I-am anunțat că tocmai au fost avansați online la rangul de minoritari. Le-a stat vinul în gît. S-au înecat, au înjurat, chiar au și lăsta vinul din mînă, în asemenea hal au fost de afectați.
Inițial au vrut să mă bată. Dar fiind prietenul lor, s-au hotărît totuși să-l bată pe ăla de pe Internet care a pus nemerniciile. Le-am explicat răbdător, ca un specialist în comunicare ce sînt, că va fi destul de greu să-l prindă pe respectivul anonim.
S-au consolat cu încă niște pahare de vin, consumate încet dar trist în miros de jambiere transpirate. Nu vreți să știți cum miros jambierele transpirate. De asemenea, nu vreți să știți ce va păți stimabilul, dacă va fi identificat și prins. O să se întîmple chestii medievale cu diverse părți ale corpului său.
Pînă una alta, băieții mi-au promis că în cinstea respectivei calomnii la meciul următor vor purta tricouri roz, își vor da cu parfum înainte de meci și de asemenea chiar se vor pupa pe buze cu adversarii în grămadă, înainte să le frigă pumni după ceafă și capete în gură, cum se practică de obicei în nobilul sport cu balonul oval.
Pe urmă am făcut ce știm mai bine după antrenament: am continuat să bem, în același miros de jambiere transpirate. A fost o atmosferă tristă, dar solemnă. Asta pînă a mai turnat popa niște vin și s-a dus dracului toată solemnitatea, că a început hăhăiala.
M-am liniștit. Nu s-au schimbat. Acuzele sînt neadevărate, deci anti-guvernamentale. Prietenii mei nu sînt minoritari pe teme intime, ci doar pe teme sportive. Căci rugby-ul este totuși un sport jucat de o minoritate. Adică doar de cine poate.
În rest, rămîne cum am stabilit. Life is fun and then we play with water, electricity, and oval balls.
:)
.
joi, 4 septembrie 2014
Un pic de roz, și restul pumni
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
5 comentarii:
ahaha! so you admit you play with balls! :))
Nene, doar atat: "Rugby-ul este un sport de golani practicat de domni ..."
Ce golani? ;)
Era cat pe ce sa intru si eu in hora de comentarii rau-voitoare starnita pe Facebook si chiar facusem o poza cu mare impact electoral (nu chiar in gen Hare Krishna dar pe acolo), insa pe urma m-am gandit ca ceva nu se leaga, ceva nu era la locul potrivit. Salvarea din aceasta dilema a venit brusc, cand am vazut cata fericire si bucurie simtea individul care dadea din picioruse in apa ca un copil care merge prima data la mare, moment in care evident ca am apasat pe buton ca sa opresc toata masinaria, si n-am mai postat nimic. :)
Orice ar zice acesti invidiosi, la faza asta ai dreptate. Ei nu inteleg cum e sa primesti o lovitura zdravana de la un prieten, si sa stii ca asta e cel mai bun lucru care ti se putea intampla in acel moment. La fel cum habar nu au ce inseamna toleranta, chiar daca folosesc zilnic acest cuvant si incearca ei sa arate ca nu e asa - dovada cat de repede au picat in capcana discursului asa'zis totalitar, violent, revansist, putinist , "pe liste cu jurnalisti facute la palatul Victoria" samd, de care ei te acuza permanent.
Eu nu cred ca e asa. N-au despicat ei firul in patru cum trebuie, cu metoda, nu pun intrebarile care conteaza, de aia nu inteleg, si de aia nu vor ajunge la nici o concluzie care sa faca sens. Ca apoi ele sa produca si rezultate.
Aici iti dau dreptate, da, vin alegerile, ca trenul (din nou), si ar trebui si tu sa-i intelegi pentru ca pana acum au invatat pe viu 2 noi tehnici de placaj la care nu se asteptau. De asta multi isi pregatesc bagajele, dupa decembrie - ca nu inteleg ce s-a intamplat.
Eu (pentru ca vin din viitor) le zic ca e mai simplu, ca asa s-a intamplat de fiecare data cand cineva s-a trezit cu ditamai prezentul in brate, brusc, fara sa fie pregatit deloc, ca nu e nici prima si nici ultima data cand asta se intampla si viitorul se pravaleste peste cineva in acest fel. Asa a fost mereu. De aia se zice ca nu e bine sa traiesti in trecut, nu? De asta omul are instrumentul asta numit creier si lob frontal, fara de care anticiparea nu poate functiona.
Discutia e veche si foarte adanca. Daca omul din neolitic nu ar fi iesit din pestera ca sa vaneze, sa arunce cu sulita dupa o caprioara in miscare incat traiectoriile lor sa se intersecteze fix unde trebuie si la momentul potrivit, noi acum nu mai eram in stare sa anticipam nimic. Antrenamentul zilnic al celor 300 de milioane de predictori de nivel inalt din neocortex (din 100 de miliarde de neuroni) fix in acest fel are loc, iar fara el, lumea in care traia acel neanderthalian nu ar capatat niciodata sens. Dovada, femeile care nu fac sport nu au inductia matematica (de gradul II) atat de dezvoltata ca barbatii. E un fapt ce se poate verifica oricand. Cauza sta fix in aceasta coordonare esential mana-ochi, inceputa in neolitic si copilarie, despre care ziceam. Dovada, prima manifestare artistica a omului modern, ceea ce l-a deosebit de animal, a fost exact aceasta vanatoare de bizoni, cu sulita, o pictura ce a imortalizat pe vecie acel eveniment indiferent de cultura, geografie, si timp.
Asa ca da, raspunsul cel mai potrivit la adresa pufosilor critici "anti-guvernamentali" e fix un placaj corect si regulamentar cu bratele sub nivelul umerilor, adica un cap in gura. E vina lor ca nu l-au anticipat. :) Important e ca aici sa nu fie facut cu ciuda, ci cu dragoste, onest, in sensul bun al cuvantului. Cu buna intentie, cu scopul de a placa acel balon oval, nu de a rupe claviculele cuiva. Paraiturile de oase ar trebui sa fie intotdeauna in secundar, si doar ca o consecinta, nu ca scop.
Uite de aia nu-mi pregatesc eu bagajele ca sa plec in Australia, desi recunosc, nici mult nu mai aveam. Unii zic ca sunt naiv, si ca nu judec deloc situatia asa cum este ea, vai, vine Rusia, nu stiu ce.. Well, asa o fi, nu pot sa zic nu, insa ceea ce pot spune cu siguranta e ca atunci cand respectivii erau in liceu, niciunul din ei nu a jucat "fotbal american" pe imasul de langa urbe, cu o minge ovala improvizata de multe ori dintr-o membrana interioara de cauciuc, de multe ori vulcanizata, a unei mingi de fotbal clasice, descusuta si cusuta la loc. N-au simtit bucuria de a alerga ca niste manzi scapati la iarba verde, dupa o minge care sare in toate directiile cum vrea ea, aparent fara nici o logica sau sens (la fel cu nu au inteles nici scopul pentru care americanii au echipament de protectie - insa asta e alta discutie). Asa ca ei nu inteleg senzatia, nu au capacitatea de a anticipa (cum nici femeile nu simt in mana si "creer" inductia matematica), la fel cum nu vor sti niciodata ce se intampla dupa ce apare un cioban cu bata ca sa-si protejeze imasul unde pasc oile lui.
Ca n-au iesit din pestera, si n-au avut curaj. :)
eu n-am curaj sa scriu la postul asta pentru ca sunt spiritele incinse.
p.s.
Accident pe autostrada. Unul dintre soferi este ranit mai grav iar celalalt mai putin grav. Cand ajunge salvarea la locul accidentului il gaseste pe cel mai putin grav calare pe celalalt. Medicul uimit de ce vede intreaba ce se petrece acolo. Cel de deasupra raspunde ca acorda primul ajutor. Dar primul ajutor se face gura la gura spune medicul. La care cel de deasupra raspunde :-Asa am inceput si noi , dupa care ne-am incins......
Trimiteți un comentariu