sâmbătă, 11 septembrie 2010

Religia si averea



Courtesy of Economia pentru toti, care si el a luat-o de la Barry Ritholtz, care si el al luat-o de la The Flowing Data, care si ei au luat-o de la The New York Times, care si ei au luat-o de la The Gallup Organization. Care si ei au luat-o din gura in gura, de la toata lumea. Na, ca n-am link la toata lumea de pe glob. Deh, undeva trebuia sa se rupa lantzu de iubire, mama lui de hipertext care ne maninca zilele si secundele si vietzile si mintzile.

:)

6 comentarii:

Camil spunea...

stăm bine, mai religioși decât polonezii și mai săraci decât kazahii

Pongo spunea...

Ma surprinde nitel pozitia Rusiei.
Comunistii nu au stat degeaba

Turambar spunea...

Uita-te ca majoritatea tarilor din cadranul stinga jos, "sarace si putin religioase", sint foste republici sovietice

Radu spunea...

pe mine ma surprinde culoarea Rusiei. eu banuiam ca ar trebui sa fie la "other christians"...:) da, in cadranul de jos-stanga sunt ex-sovieticele dar si Serbia, ca doar ortodoxia e segmentata de pan-slavism si comunism. dar ce ne duce pe noi in zona budismo-confucianismo-hiduismo-zoroatrismelor? si unde e china?

Anonim spunea...

Pe mine nu ma surprinde ce scrie dl. prof. D. Sandu. :)
http://old.sociologieromaneasca.ro/2002/articole/sr2002.1-2.a1.pdf

Anonim spunea...

5.2. chiar dacă se controlează
caracteristicile individuale ale
profilului religios, mediul religios
al ţării continuă să aibă impact
asupra comportamentelor şi
judecăţilor de toleranţă. A trăi
într-o ţară cu populaţie
preponderent protestantă
favoriezează interacţiunea socială
bazată în mai mare măsură pe
toleranţă (desigur, sub rezerva
caeteris paribus, implicită în toate
formulările de acest gen).
socializarea religioasă, dacă este
considerată la nivelul întregului
spaţiu european, pare să susţină
intoleranţa comportamentală
(Tabel 5) dar nu şi pe cea de tip
discursiv-evaluativ (Tabel 6).
Relaţia cea mai puternică de
susţinere a intoleranţei
comportamentale, prin socializare
religioasă în copilărie se
înregistrează în Italia, Elveţia şi
ţările baltice (Tabel 10). Sunt ţări
cu profiluri cultural-religioase
foarte diferite. De ce în principal
în aceste contexte naţionale?
5.5. participarea la serviciile religioase
ca gen de socializare continuă, la
nivelul adulţilor, este un fapt
favorizant pentru toleranţă, pentru
o viziune asupra interacţiunii
sociale fondată pe relativism şi
pluralitate (Tabel 6).
5.7. religiozitatea, ca matrice de
convingeri religioase, are o relaţie
mai degrabă localistă decât
universalistă cu toleranţa. Pe
spaţii mari, continentale, după ce
se controlează toate dimensiunile
relevante ale statusului ,
dezvoltării economice şi
modernităţii individuale, ea nu
mai apare ca factor relevant
pentru intoleranţa
comportamentală (Tabel 5). In
cazul particular al Germaniei
(fostă Federală), Italiei şi
Slovaciei se constată totuşi că
religiozitatea şi discriminarea sunt
asociate pozitiv (Tabel 10). Tot
pentru aceste trei ţări apare o
relaţie pozitivă între intensitatea
practicilor religioase şi susţinerea
potenţială a discriminării.
5.9. Profilul religios al persoanei are o
semnificaţie diferită în bună
măsură în estul faţă de vestul
Europei. Populaţia din fostele ţări
comuniste pare să trăiască
experienţele religioase în mai
mare măsură ca fiind favorizante
pentru toleranţa comportamentală.
Unui nivel sporit de religiozitate
aici îi corespunde un nivel redus
al orientării discriminatorii (Tabel
9). Relaţia este deosebit de
puternică în cazul Lituaniei,
Letoniei şi al României (Tabel 10).
Noutatea libertăţilor obţinute după
1989 ar putea fi principalul factor
care să contribuie la o conjugare
de acest gen.