sâmbătă, 13 februarie 2010

Cîntă, zeiță, mînia ce-aprinse pe români

Cîntă, zeiță, mînia ce-aprinse pe români,
Patima cruntă ce politicienilor mii de amaruri electorale aduse:
Sondaje și grafice multe viteze trimise pe lumea cealaltă,
Încrederea făcîndu-le hrană la cîini și la feluri de consultanți.
Și-mplinită fu voia lui Zeus, de cînd electoratul,
Brav popor născut din Baranga, și dumnezeiasca clasă politică
S-au dezbinat după cearta ce fuse-ntr-înșii iscată.
Care fu zeul ce-i puse pe ei să s-apuce de sfadă?


Deci cum să vă spun eu? Cum să vă explic, să mă înțelegeți?

Ce vedeți voi aici mai sus este, evident, o pastișă după Iliada, zeiasca traducere-a lui Murnu, ce vrea să parafrazeze de manieră expresivă cele ce vor să vină în continuare. Lăsați, lăsați, nu-i nevoie să mă lăudați. Știu și singur că sînt bun. Nu-i cazul. Așa sunt eu în mod normal. Să trecem peste acest moment stînjenitor...:p

Ce vedeți voi mai jos, în schimb, este producție proprie sută la sută. Și nu e cu versuri și vorbe, e cu grafice și cu cifre. Cum îi șade mai bine sociologului. Este vorba despre evoluția încrederii în cei douăzeci de oameni politici pe care i-am sondat cel mai des la prăvălia noastră de sondaje și alte opinii publice în ultimul an. Din ianuarie 2009 pînă în februarie 2010.

I-am luat pe aceștia douăzeci nu neapărat pentru cine sunt ei, ci pentru faptul că sunt suficient de cunoscuți, și în bine și în rău. Numărul suficient de mare de măsurări și notorietatea acestora ne asigură că vom avea un grafic cît mai elocvent, cu liniile cît mai dese și mai neîntrerupte. Nu mă interesează neapărat cine sunt, cît de populari ori de antipatici sunt ei în fața poporului ales (adică a poporului român, ca să nu creem confuzii). Ce mă interesează este că ei reprezintă o haită suficient de compactă de oameni de seamă, mama lor de oameni publici, încît să putem considera că reprezintă clasa politică românească în ansamblu, cu bunele și relele ei, cu eroii și cu dușmanii ei de servici. După cum vedeți, de altfel, nici nu mă interesează să pun nume pe diversele linii. Ei sunt politicieni, tipuri ideale, nu nume: X, Y, Vadim, Ponta, Kennedy, Z.

Buun. Ce ne interesează este poza de ansamblu, nu indivizii în parte. Mișcarea. Insightul vizual. Dacă stați Dvs. să vă uitați prin metoda holbării participative la acest grafic, veți observa că această poză, acest snop de încrederi mișcătoare, prezintă o bruscă, evidentă și bine conturată gaură de cădere de prăbușire. Dintr-o dată, necruțător și rece, poporul român (18+ neinstituționalizat, cum îi șade bine sondajului socio-politico-electoral) s-a hotărît să-i frigă o smetie de dispreț peste ceafă clasei politice. Să introducă o atmosferă de îngheț și de ostilitate la adresa acestor bravi români publici și politici.



Cînd se întâmplă asta? Păi logic și la mintea cocoșului. De prin august septembrie, de cînd începe marele bombardament cu muci media, marea bălăcăreală publică, marele seppuku colectivo-sîngeros numit campanie electorală. Imediat ce dragele noastre canale mass-media au început să tragă la foc încrucișat, cînd în ăia, cînd în ăilanți, conform cu fișa postului și cu suma convenită, imediat artileria de critică electorală și-a făcut efectul: încrederea în oamenii politici a făcut zvîc la vale, snopul de grafice suferă o deviație bine definită spre jos.

În medie, putem chiar măsura intensitatea efectului depreciativ al campaniei electorale asupra imaginii oamenilor politici. Dacă ne uităm la linia roșie, care reprezintă media celor 20 de valori, observăm că este vorba despre o scădere de la un platou relativ constant în jur de 30% unde valorile de încredere au staționat pînă prin iunie – iulie la o valoare minimă de aprox. 20%, urmată de o revenire spre valori ușor inferioare celor de dinaintea începerii campaniei electorale.

Deci, cum ar veni, o cădere de 10 puncte procentuale. Este evident că cei care au de unde (încredere ridicată) cad mai de sus și cu o amplitudine mai mare, în timp ce cei din extrema minimului de încredere nu au de unde să cadă atît de sus și atît de puternic, variația negativă a acestora fiind inevitabil mai mică, sub 10 puncte procentuale. Dar trendurile sunt aceleași, doar că la altă scară de marime.

În concluzie, putem spune că în 2009 campania electorală prezidențială a afectat semnificativ încrederea în oamenii politici din România. Punem această scădere a încrederii pe seama următorilor factori, aflați evident în interdependență: creșterea schimbului de atacuri și acuze dintre taberele aflate în competiție, creșterea expunerii mediatice a acestui tip de discursuri critice, intrarea publicului în atmosfera de campanie, ce duce la creșterea interesului critic la adresa clasei politice românești, cît și faptul că unul din principalii candidați aflați în competiție, Traian Băsescu, a avut drept principală strategie de campanie atacarea clasei politice și poziționarea sa în antiteză față de ea.

Rămîne acum să vedem în ce măsură rănile se tămăduiesc. Pot oare oamenii politici să spere la revenirea la nivelurile de încredere de la începutul anului trecut? În momentul de față, revenirea nu este completă, ci doar pe jumătate, dacă este să ne uităm la graficul de mai sus. Va fi revenirea pe deplin? Sau rănile de la gloanțele vorbelor rele din campania trecută nu se vor vindeca pe deplin, lăsîndu-i pe protagoniști ceva mai puțin apreciați de public? Putem vorbi de o eroziune ireversibilă a imaginii lor, datorată campaniei prezidențiale, sau încrederea în clasa politică prezintă o elasticitate suficientă încît să revină la nivelurile anterioare, de dinainte de marea bălăcăreală?

E prematur să tragem concluzii. Nu au trecut decît două luni de cînd tunurile media au tăcut. Dacă e să ascultăm cu atenție, parcă și acum se mai aud. Nu am făcut decît un val de măsurare. Urmează ca lunile care vin să ne spună dacă rănile sunt ireversibile sau nu. Dacă da, vă dați seama ce înseamnă: că eroziunea imaginii publice datorată participării la campaniile cele pricinuitoare de leziuni de buba necesită înlocuirea soldaților, carne nouă de tun pe gura țevii TV. Dar au oare armatele politice rezerve de recruți tineri, la fel de pricepuți precum veteranii cei plini de cicatrici?

Aici e întrebarea.

30 comentarii:

Anca spunea...

Stiu io un soldat mandru carele a iesit din zbaterea mocirloasa mai zdravan decat a intrat, nu spui cine. :D

Nu degeaba-i zic eu cosmic brother. :)

Sergiu spunea...

E vreo sansa maine sa apara un Politikon ?

Nu de altceva, dar tot ti-ai facut autocritica pe sutu.ro.......

In plus poate aflam care din candidatii la sefia psd e mai bine vazut....

sorin spunea...

da' ce-au facut de au inceput sa revina?

Sergiu spunea...

Eu am remarcat ca cel care era primul in ianuarie 2009, este primul si acum...atunci avea 55-56% iar acum cam 43%....dar, in Politikonul din ianuarie 2009, oprescu era primul....sa intelehem ca tot el ar fi primul....foarte ciudat....

Sergiu spunea...

Antonescu ar fi cam pe 2 cu 39, iar base pe 3, cu 38....cam asta se intelege din tabel, cel putin....
Cam ciudata plasarea lui SO, dupa esecul la prezidentiale si dupa imaginea proasta legaya de bucuresti....

Sergiu spunea...

Si Boc, cam 34....

Turambar spunea...

Cum le stii tu Sergiule pe toate ca un om mare... :)

Nu, nu e Oprescu primul

Sergiu spunea...

Ok, poate o fi basescu primul, dar oprescu e totusi prea sus....
Oricum, comparand datele din sondajele CCSB de anul trecut cu liniile din tabel, par a fi multe neconcordante.....
Repet, par...
Poate daca fiecare linie ar fi avut o culoare diferita....

Sergiu spunea...

Rectificare: "totusi" nu-si avea locul dupa "dar".....

Turambar spunea...

Vezi, de-aia am pus toate liniile negre. Sa ai tu ce face in seara asta.

Nu, nu e nici Basescu. Mai trage o data.

Sergiu spunea...

Geoana in nici un caz....
Isarescu ? Dar Isarescu nu e politician....
Ar mai fi Antonescu.....Dar, asa repede pe primul loc ?!

Anonim spunea...

@Turambar,,
La intrebarea din finalul postului, as raspunde ca balta are peste destul, nu stiu daca este proaspat, daca nu miroase pe la urechi sau au ochii tulburi. Si dpdv sociologic stii si tu ca vor convinge.

Turambar spunea...

Eu stiu ca din punct de vedere matematic, orice multime finita care are o relatie de ordine are un maxim. Chiar daca maximele alea sunt cam mici, din punct de vedere absolut.

La fel si la alegeri: indiferent de calitatea candidatilor, in mod inevitabil unul din ei va castiga in cele din urma, chiar daca toti sunt pamant de flori si lemn tanase si jalnici depedeve calitativ, ca sa zic asha

:/

@ Sergiu: Nu, Sergiule. Geoana in nici un caz... :) :p

Sergiu spunea...

Ceea ce nu imi este prea clar....de ce asa confdential, daca anul asta nu mai sunt alegeri ......

Turambar spunea...

Ce zici tu acolo, straine? Cum nu mai sunt alegeri?

Tz tz tz. Ce oameni deconectatzi de la doidouazeciul contemporaneitatzii sociale, frate...

:/

parvan spunea...

mie sa-mi spui daca il mai ai pe Tariceanu in lista din care faci topul de 20 :)

Si mai usor cu media pe scari ca nu media a comandat afise cu frica si mascari, si nici nu le-a pus in gura lacrimi si ocari.

Anca spunea...

'ai di mini, dom'le, cum de n-or fi alegeri??! Pai feti-mai-mult-sau-mai-putin-frumosii astia din graficele pentru votantu' far' de carnet de partid de un' credets' voi ca vin daca nu de pe manushitsele votantului cu carnet de partid? :D Ia, mai amestecati-va cu privirea si prin mamaliga in curs de explozie din bucatarioarele interne ale gloatelor parlamentare.

Turambar spunea...

@ Cristi Parvan: da, il mai am. Nu stiu daca in primii 20 ca intensitate a masuratorii... stai sa verific...

Da, cum sa nu, sigur. Il masuram de each si fiecareshi data.

Lasa, lasa, ca media este goarna cea mai eficienta de improscat cacat pe ventilator. Nu-mi spune de afise, ca nu afisele ajung in fiecare coltz de tzara uitat de lume, dar nu si de cablu TV.

@ Anca: sa moara pisica fotografiata, e prima data cand nu-ntzeleg ce vrei sa spui tu acolo in argoul ala al matale clujean. Stii cum zicea Mircea Diaconu in De ce trag clopotele, Mitica? Nu'ntzeleeeeggggg....

:rofl:

@ Tapirul: waw! Cred ca nici daca aveau amandoua razboaiele mondiale pe teritoriul lor, nu o luau in freza in halul ala. Nu stiam ca gripa spaniola a fost atat, I mean atat de nemernica.

Da, cam asha functzioneaza: le moare increderea la intrare, si ne moare noua sperantza de viatza ca ne imbolnavim de stres si murim mai repede uitandu-ne la ei cum se balacaresc de zor pe la tampeniile alea de talk-show

Anonim spunea...

Ah si tu pouvais fermer ta gueule
Ça nous ferait des vacances
Ah si tu pouvais fermer ta gueule
Ça ferait du bien à la France

PATRICK SEBASTIEN - AH... Si tu pouvais fermer ta gueule

http://www.youtube.com/watch?v=dboTHl6ELnY

Anca spunea...

Acuma eu tare-ti multam ca esti un fin in esssprimare, da' tare mi-i ca nu argou' fu de vina, cat scriiciunea sub influenta drogurilor -- nu glumesc, e de la perfuzii. :)) (N-ai zice, asa-i?)

Deci e asa, ca alegerile interne de prin partide sunt preselectia bovina pentru indiferent ce sufletu' lor de alegeri la scena cu priveliste larga or urma, ca vezi tu draga, dinspre interior inspre exterior se catapulteaza si personagiile astea de le masori tu cu sforile negre si frante pe grafice de tulburat Sergiul cu dansele. :)) Asa ca d-aia nu merje de zis ca asta nu-i an electoral, cata vreme dansii se ciuruiesc in creierii partidelor. Am zis frumos? :D

parvan spunea...

Hmm... sa inteleg ca acest IP (incredere in politicieni) ar fi mai mic "in colt de tzara uitat de lume" unde nu bat afisele cu mesaje schizoide?
Ciudat. Poate ar trebui sa pui conditie de awareness :)

vera spunea...

turambar - nu ma bag in discutzia de substantza, dar nu poci sa nu spun ce satisfactzie culturala de EXCEPTZIE si ce megasinapse mi-a dat prezentza, pe blogul dumitale (chapeau, intr-adevar, pe palierul atragerii diversitatzii celei mai diverse) a unui comentator care il citeaza pe Patrick Sebastien. Si incongruentza totala a personajului public PS in aceasta conversatzie si aici si... totushi, ale vietzii valuri, the serendipity of the thought of his complete self - e 'dirigeant' de club de rugby, pentru cunoscatori.
All in all, un construct neasteptat si amuzant.

Turambar spunea...

@ Anca: Gata, am intzeles. Acum mergi matale frumos si trateaza-ti ulceru. Si fa-te bine, fata frumoasa... :)

@ Cristi: evident ca avem si notorietate ca filtru inainte de incredere. Doar analiza e concentrata pe incredere

@ Vera: :) Ai dreptate. Are Turambar un blog de esceptzie :) Am ramas dator cu un raspuns la cantata aia. Nu am uitat...

@ Anonim: gata, am intzeles. Ma duc sa aflu cine e Patrick Sebastien. In nemernicia mea, ca un francofon turbat, nu stiam de el. Uite Vera ne-a limpezit un pic de pic de tot, dar e doar inceputul sapaturilor.

In privintza politicienilor, de ce sa-mi tzin ma gueule? Ce, am atins vreun nerv de masea sensibila care au ma doare doctore?

:) :p

parvan spunea...

Si iese mai mare in orasele mari decat in catune? I-oi fi prins tu intr-un moment de luciditate :P

Anca spunea...

@Turambar
Numa' pe rand, ca acu' ma droghez in numele rinichilor, nu po' sa le-amestec ashea, ca se poate intampla sa ma spiritualizez cu totu'. =))

Si off the record, the Sunday song, cu un clip foaaarte simpatic, mana si creieru' si oganele anexe ale lu' Philippe Andre, nea regizoru'.

Turambar spunea...

Foarte fain videoclipul. Txs for the tip. :)

Ce e cu rinichii? Buba de probleme? Muuulte lichide, doamna, muulte lichide.

Sau pietre la...?

Fa-te bine, fata frumoasa. Fa-te bine...

:/

Anca spunea...

Ei, da, neshte fabricatiuni de oxalati de calciu -- chestie clasica, nu murim noi asa usor. Grav n-aaaare cum sa fie, e doar o miiiica rupere de ritm. Revenim in fortza in no time. :)

Anonim spunea...

Exista o zicala, care merge si aici:

Daca ai un butoi de KK si adaugi un polonic de vin, obtii un butoi de KK.

Daca ai un butoi de vin si adaugi un polonic de KK, obtii tot un butoi de KK.

Fizicienii s-ar putea sa se opuna, iar lor s-ar putea sa li se opuna realitatea...

raluca spunea...

Ştiţi cumva dacă asemenea căderi au fost şi la alegerile din 2004 sau 2008? sau degradarea încrederii în politicieni e pentru prima dată atît de substanţială?

Turambar spunea...

La 2004 nu am. La 2008, lasa-ma sa verific. E posibil ca fiind campania atat de fragmentata pe varii colegii, senzatia de atac concertat si de agresivitate impinsa la extrem sa nu fi fost atat de puternica. De verificat ipoteza.