duminică, 27 decembrie 2009

Ura necesara

De cand eu, suptsemnatul, pionier al tzarii noastre Republica Aproximativa Romania, am trecut la stadiul mai superior de adult care intra in relatii inevitabile cu institutiile patriei noastre de stat, mi-am descoperit doi dujmani dragi: cefereul si romelecomul (telefonul de stat, pe vremuri). Calitatea absolut execrabila a serviciilor lor, catalizata de relatia otravita de monopol cu noi, clientii prinsi in capcana, m-a facut sa-i urasc din tot sufletul meu de ateu fara de suflet.

Toata tineretea mea de student care a mers in vagoanele neincalzite si murdare ale cefereului cel marlan, in mirosuri indescriptibile, pe niste canapele cu un vag iz de boratura, in inghesuieli inimaginabile pe coridoarele inghetate, urcand pe fereastra ca sa fiu sigur ca intru in trenul ala (vestitul personal de 16:20 care ne ducea la Campina), atitudinea acra si scarboasa a functionarelor naziste de ghiseu, a nasilor cu figura de stalinist ghestapovist kaghebist (da, imi luam belet; am fost copil cuminte), toate astea fac sa tresalte camesha pe mine de bucurie ori de cate ori mai aflu vreo stire despre svarcolirile de horcaiala de metastaza prin care aceasta onorabila institutie trece in clipele de fatza. ma urc in masina, dau cheie si ma duc unde vrea muschii independentei mele, amintindu-mi cu durere de toate traumele pe care cefereul mi le-a provocat. si mie, si lui Flo, si tututor celor de-o seama cu mine, navetistii anilor '90.

Si de fiecare data incerc sa-mi atenuez cat de cat trauma cu dulcele gust al resentimentului, cu bucuria pe care ti-o provoaca zvarcolirea dujmanului in noroiul esecului falimentului ratarii rotii de tren. na, sa va fie de suflet. na, sa intrati in somaj. na, sa va bucurati si voi acum cum ne bucuram si noi pe vremuri. na, ochi pentru ochi, salarii mici pentru frig, somaj pentru inghesuiala, roata pentru roata si sina pentru sina. na, muritzi, pls.

Cel de-al doilea drag dujman, dupa cum va spuneam, este romtelecomul. Cit si-au mai batut nemernicii ashtia joc de un popor intreg, cum nu instalau telefoanele decat dupa ani de zile si dupa ploconeli si interventii si rugaminti, ce atitudine superior-dispretuitoare aveau cu oamenii, precum vanzatoarele care catadicseau sa-ti dea un pachet de unt pe sub tejghea, ce facturi incarcate, ce intreruperi de telefoane, ce ascultari de telefoane, toate mizeriile de care generatia parintilor mei au avut parte. Drept pentru care, ca si rasplata pentru nepretuitele servicii pe care ni le-a adus in perioada comunista si imediat post-comunista, primul lucru pe care l-am facut atunci cand ne-am mutat la casa noastra, acum cativa ani, a fost sa dezinstalez postul telefonic fics romtelecom. Si sa ne bucuram. Si sa nu ne uitam inapoi. Si sa jucam pe mormantul mamii lor de monopolisti nesimtzitzi. Si sa ne bucuram ori de cate ori cota lor de piata sufera scaderi alarmante, si au probleme cu cash flowul si cu profitabilitatea si cu ceilalti indicatori economici plictisitori, dar necesari, si ori de cate ori mai trebuie sa mai faca disponibilizari si sa inventeze solutii minune sa stea pe o piata din ce in ce mai profesionista.

si atunci strigat mare dau si va spui voua cu voce de-arama:

romani, internauti, craciunisti, dati-mi urechile incoace sa va spun ceva:
am venit nu sa laud cefereul si romtelecomul, ci sa joc tzontzoroiul pe mormantul lor si sa ma bucur,
si sa va indemn sa ne bucuram impreuna, cu mare strigat de resentiment violet in glas si in sange si in ochi.

romani, blambeci nostalgici, mai dati-mi urechile inca o data:

ascultatzi vorbele mele, comunistilor: monopolul e rau. competitia e buna. monopolul scoate tot ce e mai nasol din oameni. competitia e cainoasa, dar face bine la ficatul consumatorului. sa nu dea dracul cel negru si violet sa tanjiti dupa binecuvantarile si foloasele neprecupetzite ale epocii de aur, ale vremii de dinainte, ale comunismului cu fatza umana. dupa blocurile facute de-anpulea, dupa vanzatoarele de la tejghea care mai aveau un pic si te scuipau in ochi ca indrazneai sa le ceri ceva, dupa fierul cel rece al manerelor de la cefere, dupa romtelecom si dupa dacia si dupa otteri si dupa mihaela de la ora 7.

adevarat va graiesc voua, imbuibatzilor din ziua a doua de craciun: bucurati-va cand vedetzi cum ramasitele unei epoci se zvarcolesc in chinuri. caci din fierea si din matzele si din putreziciunea lor se naste o lume noo, plina de nokia si de 3g si de multe multe minibuze care strabat tara in lung si-n lat, ducandu-te unde vrei tu, in dulce ritm de manea pe gratis, si de opeluri si de volkswagenuri si de subaruri si de fiaturi si de renaulturi care va acopera posteriorul cel gras intr-o caldura concurentziala, nu in frigul canapelelor de vinil care put vag a boratura.

nu, nu sunt beat. sunt doar cu multa cafea in mine si tresalt de bucuria cea neagra a dujmanului care se svarcoleste in noroi.

aceste randuri sunt scrise sub influentza stilistica a Bibliei, a lui Shakespeare, a Iliadei, a lui Micutzu si Porta lui Sven Hassel, a lui Nietzsche, a lui Salvador Dali, a lui James Joyce, cat si in contextul citirii acestor vorbe de bine despre romtelecom de la Dan Popa.

Hai, ura placuta, comunisti mici anticoncurentziali monopolishti si nostalgici ce suntetzi, carora va e dor de nicolae ceaushescu si de binefacerile epocii sale de scarna si ger...

10 comentarii:

Dragos Bora spunea...

"ascultatzi vorbele mele, comunistilor: monopolul e rau. competitia e buna."

"Greed is right, greed works. Greed clarifies, cuts through, and captures the essence of the evolutionary spirit."

"Mark my words", vorba aia...

:-)

Turambar spunea...

:) Truer words were seldom evolved.

:)

Turambar spunea...

Aveam abonament :) Eram baiat cuminte pe vremea aceea, respectam legile statului nostru Republica Feroviara Romania

:wink:

Camil Stoenescu spunea...

de romtelecom nu știu prea multe, că sunt ani de când am renunțat la orice legătură cu ei. despre CFR - cu care călătoresc lunar - subscriu la tot ce a enunțat cu atât aplomb autorul. ultima dată am așteptat în gara de nord 6 ore pentru a pleca în orașul natal, după care am renunțat și m-am întors acasă. deci da, de mirobolantele căi ferate române, numai de bine

ZaffCat spunea...

eu asa adauga si Posta Romana...

Jen spunea...

eu mi-am pus romtelecom de nevoie (vecini tampiti din cauza carora singura solutie pt internet a ramas clicknet) si sa stii ca s-au schimbat mult de pe vremea aia. chiar mi-au si raspuns la un mail a doua zi! n-am avut nici o problema pana acum, toate schimbarile s-au facut instant, echipele au venit chiar mai devreme decat erau anuntate... si eu depind de ei complet, ca am cablu de la dolce.

Un intrigat... spunea...

Hmmm... ce ma intriga cel mai mult in genul de comentarii (mai ales pe blog-uri) care critica si compara "comunismul de ieri" si "comunismul de astazi" este ca acestea sunt facute de persoane care inainte de '89 aveau... cat 15-16 ani (sau nici macar atat).

Cate au "patimit" oamenii acestia, precum dumneata domnule proprietar de blog, incat, la 15 ani, sa retina atata ura. Nu mi-e clar nici ce fel de student ai fost, stimate domn, la cei 15-16 ani, cati aveai, inainte de '89, incat sa povestesti cu ura de problemele avute ca student prin trenuri.

Cat despre "monopolul" romtelecom si cfr de care se tot vorbeste (aici sau aiurea)... dincolo de problemele, sa le spunem "tehnice", care, sigur au fost acum 20 de ani si cele care, cu siguranta, sunt si acum si care evident genereaza nemultumiri, pot sa informez "opinia publica" ca in telecomunicatii (vorbim aici de telefonia fixa) romtelecom-ul nu mai are monopol din anul 1998. Orice firma poate "presta" servicii de telecomunicatii fixe si sunt destule care chiar o fac. CFR-ul.... si ei avut cam aceleasi traseu. Stii, cumva, domnule Turambar ca exista firme private de transport feroviar? Ei bine... surpriza... exista, atat marfar, cat si de persoane? Probabil ai fi stiut toate acestea, daca ai fi fost cu adevarat interesat de adevar...

Dar cum e mai usor sa arunci cuvinte in aer/net/tv/presa decat sa cauti adevaruri, de ce sa n-o faci Nu-i asa, domnule proprietar de blog? In fine... cel mai important e ca toata lumea sa aiba posibilitatea sa spuna ceva... nu conteaza ce. Important este sa distruga pe cineva in felul asta.
Nu?




P.S. Desi asa pare, nu lucrez si n-am rude nici la romtelecom, nici la cfr. Mi-am exprimat si eu opinia... ca doar e voie, nu?

Turambar spunea...

E voie, e voie. Atata timp cat opiniile sunt exprimate articulat si civilizat, precum dumneata aici, e voie si liber de la stapanire la o pletora de diversitate de opinii divergente.

Ura mea impotriva acestor onor doo institutii rezida din perioada anilor '90. Imediat dupa comunism, cand alternativele inca nu aparusera si cand atat CFR-ul, cat si Romtelecom-ul inca isi mai permiteau sa se joace cum vroiau muschii lor cei puternici si rai prin ograda patriei noastre, Republica Monopolista Romania.

Acum e istorie. Atunci era al dracului de acuta situatzia.

Un intrigat... spunea...

Sunt de acord cu parerea ta, insa istorie sau nu, acest gen de comentari (spuse acum, nu atunci) creaza o opinie total defavorabila respectivelor companii. Si indiferent de politica "managementului superior", lipsa de castiguri aparuta ca urmare a unor, sa le spunem "defaimari", afecteaza viata a zeci de mii de angajati (sunt companii mari, CFR-ul era chiar cea mai mare), care sigur nu pot fi acuzati de imaginea de acum 10-20 ani. Corect ar fi ca, intr-un comentariu, sa existe si aprecieri nu doar deprecieri (daca-i cazul, evident).

Turambar spunea...

Nu pot. Din pacate, nu pot. Nu vreau sa va amagesc ca sunt obiectiv. Emotiile nu sunt obiective. Emotziile fac ravagii in burta si in creier. They have a life of their own. De fiecare data cand imi aduc aminte ce patzeam pe trenul ala, ma apuca din nou. Si ma bucur ca am mashina, si ca neam de neamul meu nu o sa mai puna piciorul in tren, nici eu, nici Flo, nici copiii mei. Si ma bucur ca se duc la vale, pentru ca isi merita soarta.

Pe alte meleaguri se numeshte karma. Pacatele altor vremuri care se repercuteaza asupra prezentului. Pe meleagurile noastre, astea mai pline de limbaj de lemn, se numeste "reputation management" si "stereotipuri".

E problema CFR-ului si a Romtelecom-ului ca nu au stiut sa-si exorcizeze demonii trecutului, ca nu au stiut sa comunice ca s-au schimbat, ca nu au stiut sa-si ceara scuze si iertare de la toti blambecii aia care au fost chinuiti la vremea lor cu serviciile pe care le-au primit. E problema acestor institutii ca la urechea mea nu a ajuns nici un vaiet de remuscare, nici o scuza, nici o telegrama de condoleantze si o scrisoare sau o reclama sau un balon cu aer cald prin care sa ma cheme inapoi, sa-mi spuna sa renunt la masina mea si sa ma intorc la CFR, ca acum ei sunt altii, cu totul altii.

E problema lor. Iar problema mea, pardon, datoria mea, este sa spun oamenilor prin ce am trait si ce simt eu acum la adresa acelor trairi. Se numeste exorcizare, si sta la baza oricarei terapii. Acum eu imi exorcizez CFR-ul din sinapse. Mama lui de CFR... :(