joi, 23 iulie 2009

Obsesiv de foarte excelent

Deci totul incepe asa (va rog eu, aveti rabdare si ascultati)



Bach. Clavecinul bine temperat, Preludiul in C minor, BWV 847. Cantat de Glenn Gould.

Sacadat. Implacabil. Precum trenul cand apasa pe sina de tren. Matematica. Inevitabilitate. Raceala si rigoare. Un pic de plictiseala. Tocat marunt. Dumnezeu scarpinandu-se pe spate, acolo sus intre omoplati, unde nici macar El nu ajunge cum trebuie.

Iar apoi, de la mijloc, cand incepe Fuga, matematica devine Matematica. Cu M mare. Demonstratia se desfasoara in toata rigoarea sa celesta. Notele nu au cum sa stea decat acolo. Fiorii trec pe sira spinarii. Dumnezeu e aici, acum. Nu se mai scarpina pe spinare. Ne electrocuteaza pe noi pe toti nervii, cu metoda si rigoare.


***********
Pe urma ascultati asta. Aceeasi piesa, cantata de
Sviatoslav Richter



Exact aceiasi viermisori pe hartie. Aceleasi note, reprezentand aceleasi sunete. Si totusi, diferenta ca de la cer la pamant. Involburare. Tumult. Ploaie rapanind. Furtuna. Dumnezeu a ajuns in cele din urma cu mana intre omoplati si se scarpina cu furie, cu ghearele si cu pieptenele si cu dintii si cu coltii galaxiilor. Aceeasi piesa, alta mancare de peste.

***********
O a treia interpretare: Vladimir Ashkenazy:



Mai inspre tempo-ul lui Richter, dar mai indepartat de romantismul sau tulburat, ceva mai sacadat si mai spre Gould.


***********
Si o alta abordare, total diferita: Friedrich Gulda



Incet si moale si trist, precum o vaduva care (re)descopera placerile carnii. Moale, bland, solemn si incet. Si pe urma: vavavoum! Infloreste valtoarea. Vaduva (re)descopera orgasmul.


***********
O alta: Daniel Barenboim.



Linistit, dar nu lent. Intelept, dar nu sacadat. Aproape chopinian. Alt fel de romantism aplicat in notitele cele negre ale lui Bach.


***********
Si, in sfarsit, una la clavecin, in dulcele stil traditional (care mie, pagan iremediabil, nu-mi spune nimic, in afara de fiori de jena pretios-rococco): Christiane Jaccottet. Probabil asa cum a auzit piesa asta Bach in capul sau, atunci cand a compus-o, si asa cum a fost ascultata pe timpul sau.




***********
Imi pare rau ca nu gasesc sa va pun si interpretarea Angelei Hewitt. O mare inteleapta intr-ale lui Bach, cumpanita pasitoare pe calea de mijloc apolloniana. Nici prea prea, nici foarte foarte. Nici patimasa precum Richter, nici adormita precum Gulda, nici sacadat-kraftwerkiana precum Gould. O puteti gasi pe YouTube in multe interpretari din WTC II, dar din partea I, nimic. Daca gasiti undeva (chiar si doar format audio), dati-mi de stire (de nu ma apuca pe mine intre timp ravna si nu o pun pe vreun site romanesc, pe trilulilu de exemplu).

***********
Acestea fiind spuse, aduceti-va aminte de spusele mosului cel intzelept Salinger, din Franny and Zooey: "Nu conteaza pe ce carare urci muntele. Conteaza sa-l urci."

Deci, atomicii mosului, mana pe casti si urechea la WTC (adica Well Tempered Clavier, adica Clavecinul Bine Temperat).

Nu conteaza in ce interpretare ascultati WTC (desi e de preferat sa incepeti cu Hewitt si pe urma cu Richter - preferatul meu - si pe urma cu Gould). Important este sa-l ascultati. Si sa-l ascultati. Si sa-l ascultati. Pentru ca restul e parere si iluzie si iresponsabila superficialitate, bai atomicilor mai, bai analistilor politici, bai tristilor si partinicilor si forumijdilor.

Doar Bach va va mantui, bai inorogilor bai, cand va veni Judecata de Apoi si va va lua Iisus de ureche si va va intreba cu glas de tunet: "Bai loaza, ia gaghila-mi dumneata auzul frumos, mai pacatosule, ia fredoneaza-mi tu mie ceva din BWV 847, sa vaz eu daca merita sa te avansez la gradul de inger adjunct cu aripioare si harpa, sau te trimit jos, la AC/DC, sa stai langa boxe o vesnicie si ceva, laolalta cu toti metalistii cu lantzuri si tricouri murdare "...


10 comentarii:

bogdan spunea...

Vad ca nu ai l-ai mentionat pe Keith Jarrett care prin 2000 a scos 2 volume Well tempered clavier. L-ai ascultat?

Pentru ateul din tine care poate cocheteaza cu ideea de a-si uni fortele cu altii asemenea tie, am o veste buna: s-a infiintat prima biserica a ateismului (firstchurchofatheism.com). Ce zici, initiezi demersurile ( ;) ) pentru a deveni primul preot ateu roman?

Anonim spunea...

hai da si la nemtzi o bucurie si spune ca WTK inseamna Wohltemperiertes Klavier si nu varianta in engleza, hai te rog, ca e Bach si nu englezitul ala de Haendel;)
si, evident, ca sa te bat putin la cap: Gould rules - e la fel de matematician ca si Bach:)

Turambar spunea...

@ Bogdan: Da, stiu varianta Jarrett. Ori nu am ascultat-o eu cu o ureche prietenoasa, ori nu mi-a spus nimic. Probabil pentru ca nu a avut nici un fel de idiosincrazii. A, si mi se pare ca era cantata si la clavecin, ceea ce pentru mine din start este un no go. Ce ti-e si cu cantaretii astia de jazz care vor sa fie mai catolici decat Papa...

Preot ateu? Cum sa nu. Atata timp cat imi iese banul din nunti si din botezuri ateiste, si chiar si din inmormantari la o adica, pen' ca sunt sociolog si nu mi-e frica de penibil si de gaini trecute peste cosgiug, bineintzeles ca ma fac popa ateu. Ce harnashament de lucru trebuie sa-mi cumpar? Candele, cadelnitze, potcap, anteriu? Ce insemne trebuie sa aiba uniforma? Cat e tariful de botez ateu, sa stiu sa nu stric piata? Mama, sa vezi ce credintza o sa raspandesc eu in cartier, numa' numa'...

:rofl:

@ Anonim: nemti? Aia cu uniforma de nazisti, care au omorat oameni nevinovati? Aia care scriu muzica aia pam pam pam cu bere si carnatzi? Neea. Bach a fost neo-zeelandez pentru mine. Da niste placaje mentale indubitabile si inexorabile. Deci WTC, ca asa m-a invatat Internetul. Deci WTC, ca eu stie engleza, nu ein zwei drei.

Gould rules? Sa stii ca, paradoxal, o sa-ti dau dreptate. Dar nu pe bucata asta, BVW 847. Aici prea a dat-o in balarii sacadate. Stiu ca interpretarea lui Richter este way off the norm, dar mie aia imi place. Este o superbie eretica, un hybris de "am cu ce, ma". Na, ca pot sa cant si asa Bach. Imi place atat de mult, incat mi-am pus-o sonerie la telefon :)

ZaffCat spunea...

o singura mentiune totusi, AC/DC nu sunt jos ;-)

Turambar spunea...

O, ba da. Sunt acolo jos, unde niciodata nu este frig. Nu stii ca si povestitorul ne spune asta?

- Tiutiun iesti?
- Iesti.
- Samahoanca iesti?
- Iesti, destula.
- Femei?
- Cat cuprinde. E plin iadul de femei. Sa tot alegi...
- Da' AC/DC? AC/DC avetzi cumva?
- Toata ziua la boxe, numai AC/DC ascultzi, mai Danila mai...

:rofl:

ZaffCat spunea...

pai daca AC/DC sunt jos, atunci Salam, Vijelie si Copilu' Minune unde sunt?

Turambar spunea...

Aia sunt cu 333 de etaje mai jos, in iadul necuvantatoarelor, in salonul de camashi de fortza cuaternare. Pedeapsa? Canta si nu le iese nimic pe gura.

Anonim spunea...

Asculta-l si pe el :)
http://www.youtube.com/watch?v=JeiMztCXx-I

Anonim spunea...

Si asta pentru diversitate

http://www.youtube.com/watch?v=RPBro9mzoVM

Turambar spunea...

Gavrilov? A alergat un pic preludiul, pe ici pe colo, prin partile esentiale. Stiu, sunt carcotas. Poate oricine sa vina sa zica: ia canta dumneata asa, mai stralucitorule. Da, are tehnica excelenta. Dar stii ceva: canta la fel de repede precum Richter (uneori, chiar si mai repede, ceea ce nu este neaparat o calitate), dar nu are accentele lui Richter la aceasta viteza. Adica e un soi de sacadat prea repede. Daca il canti matematic, atunci ia-o un pic mai incet. Daca il canti rapid, atunci canta-l avantat si tumultuos. Deci accente. Cum a cantat Fuga, de exemplu. La aia da: fara de cusur.

Mda. Sunt cam prea carcotash pentru nivelul meu de pricepere muzicala... :blink:

Swingle Singers? Deliciosi. Frumoasa surpriza. Txs :)