Vin alegerile!

vin alegerile?


mda. vin alegerile...


deci pe bune: chiar vin alegerile.

Fugiti: vin alegerile!

Scapa cine poate: vin alegerile!

N'auziti, nefericitilor: vin alegerile!! Run, you fools!


AAAAAAARGGGH! AU VENIT ALEGERILEEEEE!!!!


Citeste tot...

Vin alegerile! [guest blogging]

Iata ca seria "Vin alegerile!" are fani din ce in ce mai stralucitori si remarcabili - ceea ce nu ma face decit sa ma simt magulit si onorat.

Andrei Crivat, aceasta piine calda de om, acest... acest... acest ardelean, caci altminteri nu stiu cum sa-i spun, tocmai ma intreaba daca Nucky nu merge la un numar de "Vin alegerile!".

Pai la ce grimasa are Nucky cind isi bea cafeaua de dimineata botezata cu rom, cum sa nu se potriveasca? Cine, Nucky, acest escroc de escroc, acest sforar de politician, acest interlop sharmant si necrutator, aceasta fiara cu suflet de om incrucisat cu sarpe, cum sa nu se potriveasca? Nucky putem spune ca reprezinta epitomul politicii. Andrei, ca de obicei, gaseste le mot just pour la juste situation :)

Nucky, ia arata-ne, bre, cum vin alegerile la tine in Atlantic City...

Citeste tot...

Vin alegerile

Vin alegerile! Hai s'o facem! Sa ne bucuram ca cimpanzeii: pe tacute..

Dar de ce s'o facem? Quid prodest, Gogule?

Vin alegerile. Sa facem totul, tovarashi...

:) :p

Cimpanzeii au amante discrete şi tăcute

Americanii au uitat să facă sex cu nevasta

Citeste tot...

Analiza principalelor tipuri de vot politic: România, 2016

În cele ce urmează, o analiză a evoluției principalelor tipuri de votanți care vor conta săptămîna viitoare, cînd se votează pentru parlamentare.

Analiza e în principiu simplă. Ca la foile de ceapă. Le dăm pe rînd la o parte și le punem sub microscop pe fiecare. Devine complicată cînd intrăm în detalii și în interpretare.

Analiza pleacă de la un grafic sintetic, care prezintă de manieră cît mai simplă și cît mai expresivă evoluția opțiunilor de vot din total populație (ATENȚIE! TOTAL POPULAȚIE!) și continuă cu vorbe, multe vorbe, pe baza acestui grafic.

Grafic: evoluția opțiunilor de vot


Precizare metodologică importantă: baza de calcul
Atenție! Toată analiza se bazează pe procente DIN TOTAL POPULAȚIE, după ce am ținut cont de diferența dintre cei care calculați în țară, în mod oficial (românii cu drept de vot cu domiciliul în România, cei aprox 18,3 milioane care sînt comunicați oficial de către instituțiile statului român: INS, AEP, BEC) și cei care, deși pe hîrtie sînt în țară, de fapt sînt plecați în străinătate, pe motive preponderent de emigrație economică.

Analiza și calibrarea e complicată, face obiectul unui material mult mai elaborat decît acesta. Dacă chiar vreți să vedeți cum se face, vă recomand lucrarea mea de doctorat. O puteți consulta la Biblioteca Națională, conform prevederilor legale :)

Dincolo de detalii, trebuie să rețineți că toate procentele din acest grafic și această analiză sunt calculate din baza oficială de 18,3 milioane de români cu drept de vot. Ca să putem să facem comparații cu rezultatele oficiale.

De aceea veți vedea niște procente mult mai scăzute la PSD sau la PNL decît alea pe care le știți din sondajele comunicate. E altă bază de calcul. Nu sînt procente care adunate dau 100%. Sînt procente care adunate dau prezența oficială la vot.

Nu încurcați borcanele! Nu vă apucați să faceți știri senzaționale din care să rezulte că în adevăratele sondaje PSD are de fapt doar 15% și PNL doar 8% și sîntem păcăliți. Nu, nu sînteți păcăliți. Sînt altfel de procente, ca să avem o bază solidă, comună, de analiză: total populație oficială.

Vin sau nu vin la vot? Prezența la vot
Definiție
La vot, unii vin să voteze, unii nu vin la vot.

Prezentare și discuție metodologică
Prima și cea mai importantă distincție este dacă votează sau nu. Asta e mama separării sociale în analiza electorală. Cei care nu vin să voteze nu influențează structura de vot. Nu ne interesează. Ne interesează doar să-i identificăm suficient de exact încît să nu facem erori cînd îi dăm afară din analiză. Asta e priceperea noastră profesională, metodologică.

Nu vă bat capul degeaba. Pînă acum, cu excepția finalelor de prezidențiale (turul 2), institutele de sondare au estimat suficient de exact la fiecare rînd de alte alegeri (parlamentare, europarlamentare, locale, prezidențiale turul 1) cine vine și cine nu.

Analiză
Și de data asta se va întîmpla la fel: va fi în jur de 40% participare la vot, aproximativ la fel cu rîndurile anterioare de alegeri comparabile, parlamentare: 2008 (39%) , 2012 (42%). Gata. Case closed. Mergem mai departe

Știe cu cine votează sau nu? Voturi explicite vs nehotărâți
Definiție
Vine la vot, știe cu cine votează, respectiv nu știe cu cine votează

Prezentare și discuție metodologică
Buuun. Să zicem că i-am prins, spun că vor veni la vot.

Problema este că omul, fiind o bestie complicată și parșivă, de regulă e greu de prins în căsuțe. Uneori una spune, alta face. Diferența dintre atitudine și comportament, una din vestitele limitări metodologice și ontologice a științelor sociale, atunci cînd se bazează pe culegerea informației științifice pe baza a ceea ce spun oamenii. Dar asta avem, cu asta lucrăm. Materialul clientului.

Nu știm încă cine va veni la vot și ce va face, și atunci folosim o măsură indirectă, îi întrebăm. Astea sînt sondajele de opinie. De cele mai multe ori, estimarea comportamentului electoral pe bază de sondaje a fost suficient de precisă pentru scopurile măsurării (de strategie, de comunicare, chiar de control social).

Repet: cu excepția finalelor de alegeri în doi, cînd rămîn doar doi și cînd diferența e mică (Brexit da sau nu, Ponta sau Iohannis, Trump sau Hillaru), și cînd sondajele încep să dea erori mai mari decît acceptă destinatarii, din cauza distribuției non-neutre a refuzurilor de răspuns, în rest sondajele electorale sînt suficient de precise. Vor fi precise și aceste alegeri.

Cei care declară în sondaje că vin la vot, aproximarea cea mai plauzibilă a celor care vor fi la vot duminica viitoare, se împart în două felii clare: spun cu cine votează sau nu. Nehotărîți sau Hotărîți. Asta este următoarea mare principală feliere care contează în analiza sondajelor de opinie.

De regulă, spusul coroborează cu știutul: spune pentru că știe ce va face în ziua votului, respectiv nu spune pentru că nu știe încă ce va face în ziua votului, nu s-a hotărît. Mai sînt și unii care nu spun pentru că nu vor (vestita spirală a tăcerii), dar aia e o discuție separată. S-au scris cărți întregi despre asta, nu stăm noi acum să despicăm din nou firul în patru, că nu aveți timp.

Nehotărîții
Definiție
Spun că vin, DAR nu spun cu cine vor vota.

Prezentare și discuție metodologică
Fac asta fie pentru că încă nu știu cu cine vor vota, sau pentru că sînt suficient de parșivi și de vicleni încît să declare altfel decît gîndesc.

N-avem ce le face, nu știm să-i separăm. Sînt de două feluri:
- e sincer nehotărît
- minte, și în cazul ăsta sînt și aici două motivații diferite:
- fie din conformism social (de fapt, nu va veni la vot, dar știe că dă bine să spună că vine),
- fie din considerente de stigmă / spirală a tăcerii (consideră că dacă spune cu cine va vota se prezintă de manieră neconvenabilă în fața celui cu care interacționează, drept pentru care își gestionează reputația de imagine prin intermediul unei comunicări alterate – vă place ce complicat vorbesc??)

Dintre aceștia, o parte chiar se vor hotărî cu cine să voteze, pe măsură ce se desfășoară alegerile și găsesc opțiunea cea mai convenabilă lor. Pe ăștia se bat cel mai mult cei care fac campanie politică. Ăștia sînt rezervorul de șansă de expansiune a fiecărui partid, dincolo de bazinul de vot stabil, fidel, captiv, care știe de cînd lumea și pămîntul cu cine va vota.

Cu cît campania este mai convingătoare, candidații mai gustoși, emoția mai puternică, cu atît o parte mai mare de nehotărîți se convertește în votanți. Asta este rezultatul eficienței campaniei, dar și al contextului social al momentului.

Ăștia, însă, sînt partea cea mai mică a nehotărîților. Din contră, cei mai mulți de fapt nu vor veni la vot – cu excepția momentelor cu adevărat remarcabile (de regulă, turul doi la prezidențiale).

În general, estimarea participării la vot pe baza celor care deja știu cu cine vor vota (hotărîții, categoria următoare) este mai exactă, mai aproape de adevărul oficial din ziua votului decît dacă i-am lua la grămadă pe toți care vin la vot, inclusiv această vestită categorie a nehotărîților.

Repet: excepția o reprezintă alegerile de tip finală UEFA, cînd ai doar doi competitori și cînd finala se prezintă ca fiind interesantă, semnificativă pentru societate. Fie doar două persoane, ca la prezidențiale: Ponta cu Iohannis, Trump cu Hillary. Fie doar două idei, ca la referendum: dau sau nu, pentru sau împotrivă: Brexit, de exemplu.

Atunci, lucrurile devin foarte sensibile și nehotărîții încep să conteze și chiar să vină la vot, iar predictorul mai bun este să-i iei pe toți în considerare, și hotărîți, și nehotărîți.

Complicat, nu? Devine și mai complicat cînd, de fapt, trebuie să facem diferența între alegeri unde opțiunea socială este în echilibru, în jurul lui 50%, vestitul fifty-fifty, maximum de incertitudine, caz în care rezultatul este distorsionat de distribuția refuzurilor de vot (aceștia de regulă vor vota de fapt cu challengerul), respectiv alegerile unde opțiunea de vot este clar în favoarea unei opțiuni (referendumul de demitere al lui Băsescu, de ex), caz în care distorsiunea de estimare e dintr-o cauză diferită, a conformismului social, pentru că pe măsură ce e din ce în ce mai clar care e tabăra învingătoare, apar din ce în ce mai mulți oameni care spun că vor vota cu ăia, cu strălucitorii, dar de fapt nu votează, doar vor să dea bine în ochii celor care interacționează.

Analiză
Complicat, nu? Complicat. Hai să mergem mai departe. Să ne uităm la evoluția lor grafică (LINIA GRI).

Lucrul cel mai important pe care îl vedem din șerpișorul gri este că identificăm un nivel relativ ridicat de nehotărîți, asemănător cu cel de la alegerile prezidențiale din 2014 și clar mai ridicat decît cel de la alegerile parlamentare din 2012.

E un semn destul de clar al confuziei de alegere din tabăra anti-PSD și un posibil predictor de rezultate neașteptate în cadrul distribuției voturilor din această tabără.

E foarte posibil să funcționeze principiul vaselor comunicante: votanții pleacă dezamăgiți de la PNL (vezi linia albastră) și, trecând pintr-o stație intermediară de nehotărîre, se îndreaptă spre alternative mai credibile decît Alinuța, Bușoi, Iohannis Cioloș et company, spre alte tipuri de pufoși („adevărații liberali” radicali, respectiv „adevărații liberali” moderați, care sînt nostalgici după USL).

Mai este un element de discutat: a nehotărîților pro-PSD. Adică al foștilor votanți anti-sistem, din seria bine definită valoric și electoral PRM – PNG – PP-DD.

Să vă explic.

Această găleată mare de nehotărîți de care discutăm acum are clar o componentă pro-PSD și una anti-PSD, căci asta este principala falie politică în România.

Componenta anti-PSD este destul de clar identificată, am discutat mai sus despre ea. Se vede că, pe măsură ce PNL scade (linia albastră), nehotărîții cresc (linia gri). Avem un principiu al vaselor comunicante, cu trei găletușe: una din care se pleacă, una în care se varsă, dar și una intermediară, în care se face tranzitarea.

Cînd oamenii își schimbă opțiunea de vot, de regulă ei nu își schimbă căciula direct: gata, m-am supărat pe ăia, votez cu ăilalți.

De regulă ei zic așa, ca să-și gestioneze disonana cognitivă și din considerente de inerție inevitabilă: gata m-am supărat pe ăia (ies din găleata A), încă nu știu cu cine votez (intru în găleata intermediară), probabil voi vota cu alții (trec, în cele din urmă, în găleata B).

La votanții anti-PSD, după cum spuneam, logica e clară. Din diferite motive (fuziune cu care nu sînt de acord între PNL și PDL; prestație necorespunzătoare; criză economică) sînt supărat pe PNL (scade linia albastră). Îngroș inițial rîndurile nehotărîților (crește linia gri). Trec în altă parte (ar trebui să crească linia verde – nu crește deocamdată).

Ce ne facem însă cu votanții PP-DD, principalul bazin electoral din 2012 care trebuie să se mute în altă parte, căci nu mai există PP-DD? Căci, din cîte văd, ăștia încă nu s-au transferat la PSD. PSD, dacă ne uităm la linia roșie, are aproximativ același bazin, în volum absolut, ca și în 2012, atunci cînd exista PP-DD-ul.

Știm că pesediștii sînt dintre cei mai fideli și mai disciplinați votanți. Doar udemeriștii sînt mai fideli și mai disciplinați decît ei. Deci e foarte posibil ca, dacă linia din 2016 este la același nivel cu aia din 2012, să fie cam tot ăia.

Bine, bine, atunci unde sînt PP-DD-iștii? Că undeva trebuie să fie. Înseamnă că aritmetica pe care de regulă o facem în capul nostru de analiști pricepuți, cum că PSD este acum clar peste 40% căci a incorporat majoritatea voturilor anti-sistem PP-DD, se pare că nu este validă.

Din ce văd eu aici în șerpișorii ăștia, PP-DD-iștii sînt încă acolo afară, în frig și ceață, in the wild, outside in the cold, în găleata de nehotărîți.

E clar că nu se vor duce la PNL sau la partidele sale satelit: USR, PMP (v-am spus că PMP n-o să intre în Parlament/ nu v-am spus; nici nu vă spun).

E clar că fie nu vor veni la vot, fie se vor duce la PSD sau la sateliții săi: ALDE, PRU. Nu prea văd eu votanții PP-DD votând cu ALDE, e o incongruență valorică și stilistică în această alăturare.

Deci fie vor îngroșa rîndurile PSD, fie pe cele ale PRU. Ce o să fie? Ei, și voi, acum. Prea vreți să le știți pe toate. O să fie. O să fie...

Hotărîții / voturile explicite
Definiție
Spun că vin la vot ȘI spun / știu cu cine vor vota.

Prezentare și discuție metodologică
Ăștia, de departe, sînt aproximarea cea mai bună pe care o avem în sondaje. Ăștia sînt standardul de aur. Pe baza acestora se fac proiecțiile de rezultat în Parlament. Vestitul vot valid. Doar din rîndul ăstora se calculează procentele alea pe care le vedeți voi la televizor și le înjurați, dar le căutați cu gura căscată.

Analiză
Dacă vă uitați pe grafic (LINIA NEAGRĂ PUNCTATĂ), veți vedea că aceștia prezintă niște caracteristici bine definite.

În primul rînd, o variație bine definită, în funcție de momentul ciclului electoral. Sînt mai mulți înainte de alegeri, în campania electorală, căci atunci de regulă se gîndește lumea la vot. Sînt mai puțini în perioadele intermediare, între alegeri.

Mai mult, în perioada dinainte de alegeri (cu cîteva luni înainte), prezintă paliere relativ constante, care vorbesc atît despre gradul de interes la adresa acelor alegeri, cît și despre claritatea de structurare a opiniei de vot.

De exemplu, la alegerile parlamentare din 2012 palierul era relativ constant, în jur de 35-40% (chestiile alea în zig-zag sînt de la măsurarea imperfectă probabilistică pe bază de eșantion, unde intervine zgomotul marjei de eroare). La alegerile prezidențiale din 2014 palierul era tot în zona aia, de 40%. Acum, palierul este ceva mai jos, în zona lui 30%.

Să fie ăsta un semn de interes mai scăzut decît alegerile anterioare? Sau un semn de lipsă de claritate de decizie, datorată ofertei complicate și care ridică probleme de selecție?

Sînt plauzibile ambele variante. În 2012, cei care spuneau cu cine votează reprezentau un predictor decent al participării la vot: mai toți știau deja cu cine votează – efectul USL. În 2014, în schimb, de la palierul ăsta de 40% pînă la participarea de 52% în turul 1 și mai ales de 62% în turul 2, era o diferență de vreo 20 de puncte procentuale, care evident că veneau din bazinul complementar de nehotărîți (vezi mai jos, categoria următoare) și care fac acest predictor mai puțin util.

Tipuri de votanți
Definiție
Vin la vot, declară că votează cu partidul...

Prezentare și discuție metodologică
Cei care vin la vot ȘI știu / declară cu cine vor vota evident că au una din multele opțiuni disponibile.

În România, datorită contextului social și de istorie recentă, cît și datorită distribuției actuale de vot, consider util să analizăm trei tipuri de vot: cele două partide principale, PSD și PNL, și restul, adică alții decît PSD sau PNL.

Știu: ar fi fost util să facem fiecare analiză în parte, la nivel mai fin, mai detaliat. Problema este că avem volume relativ reduse de vot pentru fiecare din aceste categorii mai mici în parte și am fi fost prea afectați de influența măsurării probabilistice, pe bază de eșantion, adică a zgomotului, a marjei de eroare. În plus, nici nu avem timp. În plus, e bine să fie și unele lucruri pe care să le știu doar eu :p

Votanți PSD
Definiție
Vin la vot, declară că votează cu PSD

Analiză
Sar peste prezentare, căci este evidentă: votanții PSD sînt ăia care votează cu PSD-ul, nu e nevoie de nici o altă elaborare ori precizare, și trec direct la analiză.

Identificăm aceleași variații între perioadele de campanie, cînd votanții se mobilizează, și perioadele dintre campanii, cînd votanții sînt mai leneși.

Cea mai importantă concluzie însă este că, în momentul de față, PSD prezintă un nivel de mobilizare electorală specific alegerilor parlamentare anterioare, cele din 2012.

Scurt comentariu metodologic. Da, atunci PSD era în alianță cu PNL și votul era de fapt pentru USL. Dar la vremea respectivă am avut grija și înțelepciunea să pun și întrebarea alternativă, de opțiune de vot dacă ar fi separat PSD și separat PNL, pentru că știm că nici o alianță nu rezistă pe lumea asta de cenușă și de scîrnă și că voi avea nevoie în viitor de asemenea măsurare separată. Iată că a venit timpul.

Repet: votanții PSD acum în 2016 sînt la aproximativ nivel cu cel din 2012 și ceva mai scăzuți decît la prezidențialele din 2014 (același tip de măsurare, vot politic pe partide, să putem compara). E de așteptat ca mobilizarea de acum să fie mai scăzută în mod general, la mai toate partidele, căci prezidențialele de regulă stîrnesc mai multe emoții și aduc mai multă lume la vot.

Se vede o ușoară creștere în ultimele luni, de la începutul toamnei încoace, pe măsură ce s-a intrat în ritm de comunicare de campanie și lumea începe să se mobilizeze.

Nimic nou pînă aici, destul de predictibil. Singura chestie ce ar fi de discutat este cea de mai sus, privind în ce măsură PSD a reușit să incorporeze votanții PP-DD din 2012.

Partea mai puțin așteptată este la PNL.

Votanți PNL
Definiție
Vin la vot, declară că votează cu PNL

Analiză
Și în acest caz sar peste prezentare, căci este la fel de evidentă: votanții PNL sînt ăia care votează cu PNL-ul. Să trecem la analiză.

În 2012, înainte de fuziunea cu PDL, PNL era semnificativ sub PSD, cam la jumătate din acesta. După ce Iohannis a cîștigat alegerile, iureșul de efuziune populară la adresa cîștigătorului, combinat cu fuziunea formală dintre PNL și PSD, au făcut ca PNL să țîșnească spre cer și să depășească pentru prima dată în istoria sa PSD-ul (în acest material avem grafic doar din 2012 încoace, dar strălucitorul de mine are grafice de pe vremea lui Burebista și știu că așa este).

Însă, după acest iureș de la începutul anului 2015, Iohannis a început să se erodeze, căci nu a fost adecvat rolului de președinte. Mai mult, PNL a făcut și el la rîndul lui greșeli pe persoană fizică, separat de prostiile făcute de Iohannis, Alinuța și Bușoi și Pledoiu conducînd partidul pe noi culmi de inadecvare strategică.

În consecință, fuziunea a două partide mari: PNL și PDL, a dus la un partid din ce în ce mai mic. Știți butada că în politică 1 + 1 nu face 2 mereu. În acest caz, 1 + 1 face tot 1, poate chiar 0,8 cîteodată.

Se vede în grafic: necruțător și clar. Spre deosebire de PSD, care prezintă o tendință de creștere și de mobilizare specifică intrării în campanie, PNL prezintă fix tendința opusă, de scădere, de erodare, fix în campania electorală.

E un semn foarte puternic, un predictor foarte plauzibil al unui rezultat electoral slab spre dezastruos sre catastrofal și a unui eșec de strategie politică. În aceste alegeri, nu PSD cîștigă, ci PNL pierde. Și pierde glorios. Să vedeți ce-o să fie pe 12 decembrie...

Buba. Buba mare. Palada, această bestie kaghebistă și nemernică ce minte lumea cu sondajele. Nu uitați: 12 decembrie...

Votanți alte partide decît PSD sau PNL
Definiție
Vin la vot, declară că votează cu alte partide decît PSD sau PNL

Prezentare și discuție metodologică
În această găletușă intră, la grămadă, din considerentele prezentate anterior, votanții tuturor celorlalte partide altele decît PSD sau PNL. Știu, e o categorie eterogenă, care amestecă sateliți PSD și sateliți PNL, cît și voturi etnice dincolo de această dihotomie PSD vs PNL.

Le-am pus la grămadă pentru că mă interesează evoluția volumului lor, în voturi absolute. Concluziile sînt interesante.


Analiză Lucrul cel mai important pe care îl observăm analizînd graficul votanților altor partide (LINIA VERDE) este divergența de structură dintre 2012 și 2016, în doar patru ani de zile, perioadă relativ mică într-o logică de schimbare de atitudine, respectiv de comportament electoral, dacă e să ținem cont că unul din principalii determinanți ai comportamentului uman îl reprezintă inerția.

În 2012, la alegerile parlamentare anterioare, aveam patru categorii relativ egale: PSD, PNL, alții și nehotărîții. Acum, lucrurile sînt mult diferite. PSD a rămas aproximativ la fel. Nehorărîții au crescut – semn de confuzie în rîndul electoratului. PNL scade, deși a făcut fuziunea cu PDL (răutăcioșii ar spune „nu deși, ci pentru că”). Dar și votul pentru alte partide a scăzut, aproape s-a înjumătățit.

Principala cauză a acestei înjumătățiri o reprezintă dispariția PP-DD-ului din 2012 în 2016 și faptul că aceștia sînt încă acolo afară, în frig și ceață, în găleata cu nehotărîți. Ei se vor duce fie la PSD, fie la PRU, fie acasă, dezamăgiți, să-și bage picioarele în el de vot.

Concluzie
PSD e pe cai mari. PNL trece printr-o criză clară. Partidele mici joacă în continuare un rol semnificativ. Cea mai mare necunoscută o reprezintă comportamentul foștilor votanți PP-DD. Participarea la vot va fi asemănătoare cu ale altor alegeri parlamentare, în jur de 40%. Nivelul de nehotărîți e ridicat, semn de confuzie electorală.

Și o altă concluzie, de data asta dincolo de patimile fiecărui partid în parte. O concluzie sistemică.

De ceva timp încoace, de vreo 10 ani pe puțin, România se tot chinuie să simplifice peisajul electoral și să treacă la sistemul de două partide și restul pleavă. Mai cu binișorul, mai cu inevitabilitatea istorică, mai cu forcepsul, cu serviciile, cu băieții de la butoane, se tot împinge electoratul spre această simplificare care, culmea!, eu personal cred că nici nu ar face atîta rău eficienței administrative.

Nu se poate. Mințile de nevăstuică liberă și complicată ale românilor fug în toate direcțiile. În continuare scrie „sistem politic complicat” pe noi, ca în Italia, ca în Israel, ca în Grecia, cu inevitabila consecință a alianțelor rotitoare, pe principiul „scaunelor muzicale”, care încet-încet erodează încrederea în clasa politică, în particular, și în democrație, în general.

Mă rog, sistemul complicat este în bună măsură simplificat de băieții de la butoane, că una votăm, alta este rezultatul votului, dar totuși. Noi ne străduim în continuare să fim balcanici și nevăstuici libere și fîșnețe și isterice și schimbătoare. Linia verde nu scade. Românii vor varietate. În consecință, românii au parte de alianțe și de instabilitate politică.

Niște mediteraneeni, asta sîntem. V-am spus ce cald și frumos e la Mediterana? Nu v-am spus...

. Citeste tot...

Vin alegerile!

E clar: nici nu mai trebuie sa mai ma chinui sa pun deoparte poze haioase pt seria Vin Alegerile! La cite propuneri de postare mi se fac, voi avea cu siguranta tolba plina pina la alegerile din 2034, cind oricum nu ne va mai interesa subiectul.

Azi, asta, courtesy of Emil.

:rofl:

Citeste tot...

Vin alegerile!

Hooo! Ho turbatilor, nu sariti cu forumicitatea pe mine, ca nu am gresit si nici nu bag strimbe. Stiu, stiu: nu vin miine. Nu ma intrebati cind vin, ca or sa vina.

Important acum este nu momentul, ci mai degraba maniera. Nu cind, ci cum. Si mai ales de ce. Pacimu, tovarishtch sotziolog?

Adicatelea elementul de retorica vizualo-pedagogico-ironico-sociologico-etologica ce sa va limpezeasca voo, draci ... aaah, pardon: dragi cititori de rit naivo-internetical, esenta motivatiei politice. De-aia e shtiintza, mama ei de stiintza, sa surprinda esenta, radacina, imuabilele, cauzele si motivele si nepieritoarele.

Deci ramine cum am stabilit, da? Vin alegerile.

Si noi pe ele.

:) :p Citeste tot...

Vin alegerile! [din nou guest blogging!!]

Iata ca incepe ca capete momentum. Vin alegerile! este din ce in ce mai solicitata de publicul salbatic, in delir. Din ce in ce mai multe oferte de fotografii pentru aceasta serie vin de la cititorii entuziasti ai acestui blog de esceptzie.

Stiam eu ca trebuie sa-mi deschid si televiziune... :)

Courtesy of Toma Nicolau :)



PS: Iata si motivatia pentru care aceasta fotografie isi are locul aici, in aceasta serie de rautacisme vizuale:

the hunger of the beast. the naivite of the voter. the glass that divides them - so thin. so menacing. that would be the tv set :) :wink: Citeste tot...

Vin alegerile!

Courtesy of Iosif, care n'are batai d'astea de cap rele, de'ale noastre, ci de'alea bune, turceshti, naturale, direct de la canal.

:)

Sa fugim! Vin alegerile!


Unde s'au ascuns? De ce nu vin la vot?


Nuu! NUUUUU! Pe mine m'a prins si ma duce sa votez!
AjutoooOOOR!
Citeste tot...

Vin alegerile! [guest blogging]

Deja s-a facut o traditie :) sa primesc sugestii de poze pentru seria "Vin alegerile!".

Oameni ai muncii de pe toate continentele judetelor patriei noastre isi exprima adeziunea si entuziasmul netarmurit la adresa profunderilor prefaceri mentale si emotionale pe care aceasta serie retorico-vizuala le produc in mintile dumneavoastra facute si mai varza, si mai piure.

Tinind cont de aceste manifestari de solidaritate, in fata dumneavoastra, tovarasi, de la inaltimea acestei tribune virtuale, ma oblig cu legamint solemn sa continui munca de diseminare si de lamurire ideologica specifica acestor vremuri noi, pline de un realism avintat si de promisiunile unei lumi mai bune, mai drepte, mai varza.

Ati inteles ceva? Daca da, sinteti comunisti. Daca nu, sinteti naivi :)

Azi, foto courtesy of ZaffCat.

Musca, leule, musca! Si-o merita cu prisosinta. Mama lui de votant. Asa ii trebuie daca nu intelege marile prefaceri prin care trece aceasta stiinta, aceasta arta, aceasta sugere de singe... :)

Citeste tot...

Puterea repetitiei. Puterea repetitiei. Puterea repetitiei.

Lol. Ce inseamna marketingul, dom'le. Ce inseamna comunicarea.

Sint sigur ca stiti ciclul "Vin alegerile!". Rautacisme vizuale la adresa acestui mare rautacism social numit alegeri.

De deja vreo aproape patru ani de zile, de la acest paradigmatic post din septembrie 2008, va tot frec cu el la cap.

Si, incet-incet, v-a intrat in cap, baltzatzilor. Mai animale pufoase si mici, v-a intrat in cap, mai consumatorilor mai...

Din ce in ce mai des primesc poze sa le pun pe blog in rind cu celelalte. Cele mai multe sint faine, adecvate, chiar mai potrivite decit daca m-as fi chinuit sa le caut eu.

Zilele trecute, un prieten bun tocmai m-a intrebat: auzi, Turambare, stii ce m-am gindit: pot sa cumpar site-ul vinalegerile.ro? Cum sa nu, da-i drumul! Si l-a luat.

Pe FaceBook deja aproape in fiecare saptamina apar mici variatiuni pe aceasta tema. Mai o poza, mai un filmulet, mai o muzica de dor si jale, mai un rautacism elegant verbal.

Si vorbesc aici doar de referintele explicite de citare: dupa cum a spus stralucitorul de Turambar, dupa cum deja ne-a invatat el in marea sa pricepere, in nemernicia sa ca un ciine turbat, ca o bestie de sociolog ce este...

Drept pentru care ma inclin in fata puterii repetitiei si a perseverentei si a consecventei de comunicare si adevarat va graesc, o frati intru Internet si hahaiala: Vin alegerile! Marketingul functzioneshte! Comunicarea da roade! Comunicati, comunicati, comunicati!

Mai animale mici si virtuale. Mai pufoshi bucalatzi si baltzatzi... Mai pufoshi bucalatzi si baltzatzi... Mai pufoshi bucalatzi si baltzatzi... Mai pufoshi bucalatzi si baltzatzi... Mai pufoshi bucalatzi si baltzatzi...

:)




. Citeste tot...

Vin alegerile, Leni!

Leni, repede, trezeste-te! Scoala, Leni!
Repede, scoate camera. Vin alegerile, Leni!
E vremea ta...
















Citeste tot...

Vin alegerile!

Ce se intimpla daca te apuci sa cauti cuvintul "interaction" la sectiunea "Images" pe Google?

Se intimpla ca dai peste cururi goale, peste oameni spinzurati uitindu-se la televizor si iar iti aduci aminte ca vin alegerile. Asta da interactiune, bibicule!

Cum o dai, cum o cotesti, tot in alegeri nimeresti...

:rofl:



PS: Voi, astia priceputii la ein tzwai drei, fur finf grenadir, puteti sa ne traduceti si noua nepriceputilor in limba lui Schiller, Goethe si Hitler, ce inseamna cuvintele alea cu doo puncte deasupra lu u? Hai, ca puteti... Citeste tot...

Vin alegerile!

Repede! Pornitzi motoarele! Pregatitzi organizatziile! Plantatzi firele de iarba! Tiparitzi afishele! Tiparitzi shi banii! Aducetzi catushele! Zornaitzi'le! Datzi drumul la caini in ziare! Shi pe televiziuni! Sa nu scape nimic... Sa mushte tot!


Atzi auzit, mai? Vin alegerile! Ce mai statzi?

Ramming speed!!




Citeste tot...

Vin alegerile! Manual pentru activistii politici

Vin alegerile! In consecintza si therefore, permitetzi-mi sa va prezint un succint manual de campanie pentru activistii politici care vor fi trimisi in prima linie sa lipeasca afise, sa convinga babele si sa-si verse singele cald si fierbinte pentru o cauza nobila: cum sa ajunga dom' shef la putere.

Hai, ascultatzi cu atentzie!



PS: V-am spus ca am fost la concert la zgubilicticii astia? Waw. Ce vremuri. Ar trebui sa va povestesc cum am facut eu moshing si m-am dat cap in cap cu un coleg de activitate recreativa :) :p Citeste tot...

Toata lumea sare cu Turambar, ca vin alegerile

Mai intai a fost Constantin Gheorghe, primul care a preluat ideea si a exploatat-o la greu, semn ca ideea e buna: aici aici aici aici aici aici aici aici aici (si sigur mai sunt si altele, mi-e lene sa le caut pe toate)

Pe urma, hop, si Anca Bundaru, draga de ea: aici

Pe urma, hop hop, si Irina Ursu, draga de ea: aici

Pe urma, et tuu Brutus?, si Catalin Mitroi, dragul de el (grasule, uratule, nasolule :) :p :friends: ) aici

Pe urma, de la Catalin, si Bogdanic (tu care mai esti, bre, ca pe matale nu te shtiu): aici

Si toate astea pentru ca un stralucitor, nu spui nume, il stiti voi, baietu'al mare a' lu' Hurin, cum care Hurin, ala, dom'le, ala batran shi bolnav care sta pe varful ala de munte, cum intri in Thangorodrim pe dreapta, deci ficioru'so, unul tare priceput intr-ale comunicarii vizuale, baiatu' asta a avut curajul, clarviziunea si consecventa (ha! simt cum mi se inmoaie picioarele de atata modestie) sa impuna aceasta idee pe piata: aici

Aaaaargh! E clar: asha nu se mai poate. Acest furt intelectual trebuie oprit si pedepsit, sau daca nu, macar exploatat, sa facem si noi un ban cinstit. Trebuie sa-mi inregistrez seria "Vin alegerile!" ca brand, alaturi de alte nume prestigioase precum Telejurnal, Nike, Coca Cola si Subaru si sa cer royalties in cantitatzi inca neprecizate de whiskey (nu, nu Chivas Regal; eu beau Laphroaig, shi chiar cand voi ajunge preshedinte) de la cei care-mi exploateaza creeru blogului meu.

Aaaaargh. Ce bun shi ce modest shi ce priceput shi ce stralucitor sunt si cum nimeni nu ma aprecieshte shi toata lumea ma copieshte...

:rofl: :wiseguy:

PS: Nu, atz citit degeaba pana la sfarshit. No sherpishori for the wicked ones. Not yet. Poate maine...

:wink:

Citeste tot...

Vin alegerile!

- Uitatzi, preamarite! Vin alegerile!

- Ce mai stam? Sa scoatem tancurile...

De aici, locul unde Kim Jong Il se uita la chestii in fiecare zi, ca un zeu ce este.

Asta pentru ca mi-am adus aminte si am citit Uitatura de aur :) :wink:

Citeste tot...

Vin alegerile! [guest blogging]

V-am spus eu? V-am spus eu? Tzara e in delir. Tzara e in sarbatoare. Tzara este pe tancuri si tractoare, in picioare pe ogoare.

Tzara, tzarrishoara asta, stimabililor, imi sustine mesajul divin, efortul de responsabilitate sociala si de educatie morala pe care vi-l fac prin intermediul seriei de macsima esceptzie si ecspresivitate Vin alegerile!

Astazi, un cititor si admirator al acestui blog, Richard (stai nu da! glumim si noi...) ne aduce aminte ca viata este trista chiar si atunci cind este neplacuta si ca televiziunea este admirabila chiar si atunci cind este abominabila.

Ati inteles ceva? Nici eu. Atunci continuati sa va pastrati aceasta privire aburita, vag nedumerita si habauca, pentru secundele care urmeaza. Mircea, te rog! Fa-i sa plinga... Fa-i sa-i doara ochii! Hai, Mircea, hai ca poti!

:rofl:

Citeste tot...

Vin alegerile! Acum intr-o noua prezentare

Doamnelor si domnilor,

Distinsi alegatori si uneori chiar si prieteni,

Beneficiind de descoperirile tehnicii moderne, putem face pasul in viitor, spre progres si dezvoltare multilaterala, si sa trecem de la poza la film, de la stare la miscare, de la pofta la fapta.

Doamnelor si domnilor,
Distinsi receptioneri de pungi si de alte mesaje electorale,

Permiteti-mi sa va introduc in misterele cinematografului si sa va reamintesc cu toata seriozitatea amenintarea cu care va tot amenint de secole, ba chiar si de decenii intregi, inca ha-hat din 2007 incoace: VIN ALEGERILE!

Run, you fools...

:rofl:

Citeste tot...

Pînǎ și în regatul pisicesc vin alegerile...

Dom’le, sînt atîtea poze cu pisici, despre pisici, între pisici, pentru pisici, oferta e atît de mare, modelele atît de expresive, încît putem face o subcategorie în sine în cadrul generoasei categorii “Vin alegerile!”, doar despre pisici.

Elocvența materialului vizual ne pune în situația ingratǎ de a le folosi, deși noi, în nemernicia noastrǎ cîineascǎ, de fapt nu suferim aceste creaturi ale diavolului, aceste mici politiciene de budoar care se dau bine pe lîngǎ tine pînǎ îți iau peștele, ca pe urmǎ sǎ te disprețuiascǎ pe fațǎ, aceste fiare și bestii și...

Și gata. Ia, hai, gata, mai puține vorbe și mai multe fapte. Doamnelor pisici, show your worst!

:p

Politics, this goal-oriented game


L’embarras de choix.
Sǎ votez cu rața de stînga sau cu rața de dreapta?


Trece sticla?
Diferența dintre televizor și realitate


Iar stînga? Iar dreapta?
Cine dracu m-a pus sǎ fiu de centru?

Electoratul fațǎ în fațǎ cu distribuitorul de resurse


Too close to call. Too tight to run.
Exit poll, pupa-ți-aș!...


Alegeri în douǎ tururi.
Te voteazǎ, te mai voteazǎ încǎ o datǎ...


Alegeri într-un tur.
În singurul tur care conteazǎ cu adevǎrat
Citeste tot...

Participarea la vot de mâine

Se discută mult zilele astea despre participarea la vot, şi de ce institutele de cercetare / sondare nu estimează corect participarea la vot.

Asta a fost una din principalele acuze, în nesfârşite talk-show-uri vitriolante, la adresa nepriceperii profesionale, în cel mai bun caz, sau al cine ştie căror interese ascunse ce ţin de teoria conspiraţiei cotroceniste / iliescieniste / masonice / ortodoxe / licuriciste / zen-budiste, în cel mai rău caz. S-au făcut spume la gură, s-a înjurat din posturi TV până în ziare.

Cel mai recent scrie Mircea Kivu. Fără agresivitate, fără acuze, căci e un om de bun simţ (şi sociolog, pe deasupra :) :p ), Kivu scoate la iveală pericolele estimării prezenţei la vot. Articolul îl găsiţi aici, în România Liberă.

Răspunsul la aceste îndoieli este următorul: există două motive de suprareprezentare. Aceasta este dată de:

a) dezirabilitatea socială (cum scoate în evidenţă, pe bună dreptate, şi Mircea Kivu). Pur şi simplu unora din oameni le vine mai greu să recunoască în faţa operatorilor de interviu că nu vor merge la vot, dat fiind faptul că asta este perceput ca fiind o abdicare de la "înaltele îndatoriri civice", aşa cum ne-a tocat la cap ideologia comunistă şi post-comunistă a ultimilor an.

E ca şi cum te invită cineva la nuntă, tu nu prea ai tragere de inimă să te duci şi probabil nici nu o să te duci (trebuie să ieşi din casă, să dai bani, să te plictiseşti toată noaptea în fum gros de ţigară şi în muzică tâmpită dată la maxim), dar din politeţe sau din jenă spui iniţial DA, urmând ca pe parcurs, probabil în ultimele zile, să inventezi o problemă urgentă care “tocmai” a apărut şi să îţi ceri scuze: “dragă, aş vrea să vin, dar să moară mama, zău dacă am cum...”

Acest răspuns de conformitate, a celor care zic că vin la vot dar de fapt nu o vor face, reprezintă, conform cu experienţa mea de sondaje de până acum, undeva în jur de 15 puncte procentuale: o bandă de conformism de între 10 şi 20 puncte procentuale.

b) diferenţa dintre românii cu drept de vot care mai sunt în ţară (aprox. 14,5 milioane – nici dracu nu ştie cu exactitate câţi, dar asta este estimarea cea mai realistă), pe care facem noi sondajele şi din totalul cărora estimăm procentele de participare de vot, şi numărul oficial de pe care cei de la BEC (Biroul Electoral Central) îl folosesc drept cifră oficială: 18,3 milioane de români cu drept de vot şi din care calculează ei prezenţa la vot. Asta înseamnă o reducere cu 14,5 ... 15 / 18,3, adică cu aprox. 18-20% (atenţie: procente, nu puncte procentuale).

Pe cale de deci, formula devine (unde x e procentul pe care il obtinem in sondaje al celor care spun ca vin la vot): (x% - 10..20%) * 80 ... 82%. Mai simplu: (x% - 15%) * 80%.

Acum să facem calculele.

De regulă, cei care spun ca vin la vot sunt în zona lui 65%...75%. Cam atâţia în general în sondaje spun un partid pe gură, că ar vota cu el. Să spunem în medie 70%. Din aceştia, cum arătam mai sus, în medie 15% spun ca vin dar de fapt nu vin la vot. Rămăn deci 70% - 15% = 55%.

Dar de fapt aceştia sunt 55% din românii din Romania (14,5 milioane), nu din românii “oficiali” de pe lista oficială a BEC-ului: 18,3 milioane cu drept de vot. Pe cale de deci, aplicăm factorul de corecţie de 80%. Adică 55% * 80% = 44%.

Adică, dragi tovarăşi şi analişti politici de talk-show-uri, exact câţi au venit la referendum în mai, când aţi făcut spume la gură la adresa făcătorilor şi făcăturilor de sondaje.

Acum însă, la alegerile europarlamentare, e mai groasă. Sondajele recente, de dinainte de aceste alegeri, nu mai identifică aprox. 70% din români care spun un partid pe gură (opţiune explicită de vot), ci doar aprox. 50%.

Asta înseamnă, reluând calculul: 50% - 15% = 35%. 35% * 80% = 28%

Concluzia, dragi cetitori, spumanţi talk-showişti şi stimate d-nule Kivu? Vom avea o participare la vot de aprox. 28%. Adică, spre a nu creea confuzii, în cifre cu mii, de aprox. 5,1 milioane de oameni.

Să nu spuneţi că nu v-am spus. Înainte de alegeri. Auzi tu, bre cetitorule? 28%. Douăjşopt. La sută. Cinci melioane de votanţi. Cu marja de eroare, bineînţeles. În jurul lui 28%. Nu cu mult. Na, poftim: între 25% şi 31%.

Declar acestea pe proprie răspundere, cu mâna pe tastatură şi în conformitate cu Codul Bunului Simţ şi cu preceptele Înaltei Confrerii ale Statisticii Procentuale,

Azi, sâmbătă, 24 noiembrie 2007, cu o zi înainte de vot (şi de Exit Poll :p )

Subsemnatul,
Turambar,
Sociolog, Tastaturolog şi Blogosferist de ocazie

PS: Alte articole pe această temă mai găsiţi în Cotidianul (da, da, ăia care ne înjură. Şi care nu scriu cu diacritice pe site. Go figure... :) )


Un milion de alegători pierduţi între INS si MIRA

S-a găsit milionul de alegători lipsă Citeste tot...