marți, 28 septembrie 2010

Ca o naibă de balaur

O dată ce te înveți, greu mai scapi de nărav. Acum aproape 10 ani de zile m-am obișnuit să mă uit în datele de audiență, să fac grafice din care să extrag zeama evoluției mass media. De atunci, tot asta fac, într-un fel sau altul, inclusiv cu acest blog.

Este fascinant să vezi ce înseamnă puterea obișnuinței și cum, pe parcursul acestor trei ani de zile, s-a format un nucleu dur de cititori care vin și vin și vin într-una pe aici.

E fascinant și onorant să vezi șerpișorul cum suie, cum încet-încet, după momente de intensitate, în care urcă vertiginos, de obicei în preajma alegerilor, coboară la loc, dar întotdeauna ceva mai sus decît înainte. Mai mulți cititori fideli, care dau în fiecare zi un ochi pe aici să vadă ce năzbîtii a mai scornit azi bloggeru ăla de Turambar, mama lui de sociolog cu sondajele lui și cu aiurelile lui întîmplătoare, dragul de el, mînca-l-ar cîinii, ai văzut ce chestii haioase are, ciudatu naibii?

Este un format de evoluție cu care sînt atît de obișnuit, pe care de-a lungul anilor în care am lucrat în domeniu l-am văzut des, care măsoară felul în care se construiește fidelitatea de consum. Este fascinant să ți se deruleze sub ochi felul în care se construiește un comportament uman bine așezat. E prima lecție pe care orice marketer ar trebui s-o învețe: șerpișorul care crește încet-încet, chinuitor de încet, bucurător de constant, trecînd prin faze de acumulare și faze de distribuire, exact ca la bursă.

O reptilă de naibă de balaur care se tîrăște pe axa timpului, în sus pe crengile copacului ratingului. Ritmul fenomenului social, respirația mulțimilor, comportamentul care, de la un anumit număr încolo, începe să capete structuri bine definite, predictibile, aparținînd unei clase de fenomene.

Vă mulțumesc și mă simt onorat. Vă dați seama că-mi crește inima-n pieptu-mi de aramă cînd vă văd cum veniți.

În același timp, însă, mă simt și disperat. Damn it, chestia asta a căpătat o viață a sa proprie. Trăiește, respiră, mișcă. E o lighioană ce trebuie hrănită zi de zi.

Mă simt precum argatul care trebuie să dea fîn în fiecare dimineață la animale, ba chiar și seara, să mulgă vaca, să rînească, să aducă apă. Ca jurnalistul care, vrei nu vrei, trebuie să scrie în fiecare zi la foaie, fie că are știri, fie că nu, fie că are inspirație ori chef au ba. Ca siderurgistul care trebuie în fiecare zi să tragă o nouă șarjă, să nu se răcească cuptorul, că pe urmă e jale mare, durează mult pînă îl cureți și îl încarci din nou și îl încălzești și îl readuci la starea inițială.

Și uite așa, încet-încet, mă simt - și probabil și devin un pic, așa, pe la colțuri, pe la cusături – unul din această tagmă pe care o bombăm eu atît de mult. Tagma jurnaliștilor, mama lor de manipulatori și de recenți și de superficiali și de purtători și creatori de agendă proprie, ascunsă, isterică și rea.

Luați această cupă de la gura mea. E amară. Eu vreau să fac grafice și să ponderez baze de date și să despic corola de minuni a lumii sociale. De ce o soartă grea și un trai nefericit? De ce, Doamne, de ce? Cine naiba m-a pus să-mi fac blog, că acum trebuie să-i dau de mîncare în fiecare zi, mama lui de tiran, de asupritor, de consumator de viață și de tinerețe?

Luați-l de pe mine, că mă sufoc.

Dar nu acum. Mai lăsați-l un pic, că-i așa de bine...

:blink:

21 comentarii:

ZaffCat spunea...

Numai un voievod
ar putea, biet norod,
sa te scape de tot
de al balaur. :-)

Turambar spunea...

Pai eu de ce crezi ca am pus titlul?

:wink:

bogdan spunea...

Bun, da graficu', GRAFICU' unde e?

Peter spunea...

Scrii frumos si esti echilibrat. Macar pentru motivele astea doua te urmaresc. Plus graficele...

impricinatul de corn spunea...

tata, mie sa-mi spui foarte clar: mai emigrez, dracului, sau ma impusc aicea?
bah, si mai lasa-ma cu gamma grapha aia, ca-ti bag niste gamma-knife pe tzevarie de nu te vezi!
'r-ar ale dracu' de grafice sa fie, ca n-am inteles nimic! :)

Turambar spunea...

@ Bogdan: In copac. Nu-l vezi cum urca de maniera descendenta, a dracu sopirla?

:)

@ Peter: Echilibrat. Hmmm. Asta este un epitet care foooarte rar mi-a fost acordat. Mersi. O sa-l pretuiesc ca pe comoara.

:)

@ Dottore: Tz tz tz. Vezi unde ajungi daca nu inveti matematica? Ajungi sa bagi cutzitu in oameni si sa-tzi mai si placa chestia asta. Sadicilor. Criminalilor. Huooo! La terapie cu voi. La analiza matematica. La corigentza, sa invatzati alpha beta gamma theta miu si piu si fiu.

:)

matusalem spunea...

Ai matale un stil aparte de a incuraja si gadila cititorul. Cam cum imi dresam eu cainii pe vremuri. Cu vorba blanda si gestul ferm. Iar, uneori, si o joarda peste bot, ca nu strica... :)

Anonim spunea...

Turambare, maică, şerpişorul nu-ţi arată şi citelile în reader. Din păcate. Vezi de mai adaugă un cetitor. La fel de fidel.

Dragos Bora spunea...

"Şarpele însă era cel mai şiret dintre toate fiarele de pe P/pământ, pe care le făcuse DD (Domnul Dumnezeu sau Dan Diaconescu, dupa caz). Şi a zis şarpele către femeie (sau către onor cetitoriu) : "Dumnezeu a zis El, oare, să nu mâncaţi roade (sociologicale) din orice blog din rai?"

Genesis (St. Peter St. Gabriel), 3/1

Turambar spunea...

@ Matusalem: cum de ti-ai dat seama? Si eu care speram sa nu se vada asa, din avion... :) :rofl:

@ Diacritica: Stim, doamna, stim. Si pretzuim, doamna, pretzuim

:friends:

@ Dragos Bora: Și atunci mare tulburare se făcu în rîndul poporului și cititorii svîrliră brațele cătră blog și mare strigare dădură: Dă-ne, nouă, scriitorule, vorbele noastre zilnice cele fără de folos, dă-ne graficele tale complicate și inutile, umple-ne ochii cu prospețimea țîțelor sclavelor tale, și ne iartă pe noi că sîntem dependenți de toate prostiile carele le scrii tu acolo, și dă-ne nouă doza zilnică de amăgire în vena ochiului și creerului și nu ne duce pre noi în ispită să ne ducem la alții să le facem trafic, și ne iartă că plecăm prea repede de pe pagina ta, în numele Internetului și al providerului și al sfîntului electron amin.

PS: Acuma credeți că o să mă trăsnească? Vreun fulger, ceva, de pedepsire a hulitorului? Că mă uit pe cer și văd că nu-i nici un norișor. Dar nu știi niciodată cum pornește fulgerul din plafonieră, așa, tam-nesam, nu?

:wink:

Dragos Bora spunea...

"...umple-ne ochii cu prospețimea țîțelor sclavelor tale, și ne iartă pe noi că sîntem dependenți... "

---
Samantha Fox şi Sabrina, în concert la Bucureşti, pe 26 noiembrie
http://www.mediafax.ro/life-inedit/samantha-fox-si-sabrina-in-concert-la-bucuresti-pe-26-noiembrie-6350271
---

Prospetzimea cam scârțâie da' important e ca noi sa fim tineri...

=))

Turambar spunea...

:) La babaciunile alea sa te duci tu sa te uiti la titele lor. Eu zic pas: 0 - 4 puncte, fara lungime, fara potential de baraj.

:) :p

Anonim spunea...

Turambare, ţâţe de piţi australiancă însoţitoare de rugbişti australieni în aeroport la Frankfurt, aia trebea să vezi! Că io am văzut şi mi-am adus aminte de mata. Adică de la rugbişti mi-am adus aminte, nu de la ţâţe, Doamne feri!

Turambar spunea...

Noroc ca ai facut adaugirea, sa spulberi confuzia, caci altminteri cine stie ce iesea din toata fraza acestei propozitii plina de litere si cuvinte

Dragos Bora spunea...

":) La babaciunile alea sa te duci tu sa te uiti la titele lor."

Socialistul din mine merge umar la umar cu tovarasii pentru ca sa dea piept cu putreziciunile capitaliste.

"titele"

Astea-s niste corcituri de 'tities' cu 'țîțe', nu?

matusalem spunea...

@Diacritica
Daca link nu e (sa vedem si noi), nimic nu e! :) :) :)

Anonim spunea...

@matusalem, link nu-i că foto nu-i, că minte n-a fost destulă ca să facă poze. nici măcar lu' rugbiştii ăia, că aveau nişte, mă-nţelegi, tatuaje de toată frumuseţea.

Anca spunea...

Ma', tu vrei sa candidezi -- nush la ce, da' te tin in vizor. :))

(Vai, batrane, dac-ai sti ce de kilometri am la bord de azi draga dimineata, pffff. Azi am antrenat de la 9 la 11 si de la 11 la 13 doo grupe de atletism, dupa ce in prealabil mi-am bifat cei 6 km de padure de la 5.5! :D Man, I'm good!)

Turambar spunea...

Woman, you're good. Numa' cind citesc citi kilometri ai facut, simt nevoia imperioasa sa nu ma ridic de pe scaun, ca de vreo 4 zile numa tot pe scaun stau si lucru, si sa-mi pun o doza de whisky sanatos, plin de vitamine, revigorant si adjuvant.

Cum ar zice taica-meu: e ceva cu pasarele, nu, de tot alergi atit?

:) :wink:

Anca spunea...

E obisnuinta, mai nou dublata de perspectiva sumbra cum ca mi se gata cu binele pentru o buna bucata de vreme. :)

(Mmmma rog, despre partea cu obsessive-compulsive disorder-u' povestim odata cand e dispusa your lovely wife sa ne arbitreze professionally. :D)

Pongo spunea...

Catched me...
Ce e drept, si nada a fost buna :P