marți, 24 august 2010

The Flaming Side of the Moon

Stiti voi, lumea se imparte in doo: cei care cind aud Run rabbit run, dig that hole, forget the sun, stiu despre ce e vorba si-i apuca tremuriciu si-si aprind o tzigare, si cei care urmeaza sa afle, inainte sa moara, cu fatza la soare.

Voi, distinshi cititori de rit vechi si electric, sint sigur ca stiti despre ce e vorba shi atzi pus deja mina pe pachet si pe bricheta, cu miinile tremurinde si cu privirea pierduta in zare. Mai e putzin si se implinesc patruzeci de ani de cind The Dark Side of the Moon ne innegreshte inimile, cerurile gurii si creerul, provocindu-ne acea stare euforic-depresiva in urechi numita "angst".

Ei bine, pentru ca patruzeci de ani inseamna mult in muzica rock, o veshnicie, ba chiar shi mai mult, chiar patru decenii, si pentru ca incet-incet aceshti dinozauri sint pushi pe scara istoriei alaturi de Hammurabi, Bach, Copernicus si Ilf si Petrov, era clar ca o asemenea bucata clasica de istorie nu se putea sa nu fie cintata si de altii.

Adica un cover, mai pe limba lui Baudelaire.

Ceea ce baietii astia cu buzele in flacari o fac cu furie, cu zgomot si chiar si cu talent. E ceva acolo, o riciitura de griff, o sguduire de coarda, o zgirietura de ureche, care ne face sa exclamam: Da, dom'le! O manea pe cinste! Spune spune mosh batrin (Speak to me). Zi'le domnu' Geo: Sa moara dujmanii (Us and Them), sa le luam totzi banii (Money), sa le facem o cintare (Great Gig in the Sky) intr-o clipa (Timp), intr-o rasuflare (Breathe). Repede, repede (On the Run), noi aici fratziorii noshtri (Us and Them), sa-i ia de cap (Brain Damage) sa le dam la muian sa le pice fatza (Eclipse).

Deci, doamnelor si domnilor, distinshi inutili de rit pinkfloydist, sa cinte muzica sa curga lumina sa tremure cortina sa crape inima.

Courtesy of Gelu, care ne-a ajutat sa descoperim aceasta bucata de postmodernitate trista. Sau, cum spunea Gelu, ca nici nu ne vine sa credem ca are Twitter:

Flaming Lips' reboot of The Dark Side of the Moon has an amazing live feel. A funny freakish art cover and Henry Rollins. It's real good.

Flaming Lips: Breathe (The Dark Side of the Moon)



PS: Cautatzi tot albumul. E tare. E marfa. E genial. E belea. E crincen. E aspru.

E asha cum am trebui sa fie furia creativa pe lumea asta.


11 comentarii:

ana spunea...

trebuie ca a fost foarte rotunda si undark si sferica luna in noaptea asta :)
pai cum ziceam si eu in lumea mea, impartita in dark side si moonside, pe undeva intre Craciun si anu' cel nou,cam pe aici http://rienderien.ro/?p=1016, m-am tot chinuit la vremea aceea sa cumpar albumul de pe itunes...si n-am reusit...any other light-up suggestions for the maiden on the grass?

Dan Selaru spunea...

Nu suna rau.

Turambar spunea...

@ Anca: :) You legit freak. Le gasesti fie in doo locuri dedicate, amindooa incep cu w, waffles si what cd. Sau poti sa le gasesti si aici:

http://isohunt.com/torrents/?ihq=Flaming+Lips+Dark+Side

@ Dan: Nu suna rau deloc. Au un zvic in ei care nu poate fi ignorat.

ZaffCat spunea...

Merge, dar e cam zgomocacofonic sometimes :-)

Camil spunea...

mm...e ok, dar cam prea rapidă pentru gustul meu de Pink Floyd. prefer totuși varianta originală :D

matusalem spunea...

O copie. Atata tot. Un epigon.

John Galt spunea...

Mie imi pare asa, un elogiu.

Imitatia este de fapt cel mai bun compliment, nu?

Au zvanc dar nu prea au substanta. Ca sa treci de aparente e nevoie de un bisturiu mai ascutit.

(gatul "animalului social" ar trebui sa se ia dintr-o singura lovitura, din respect pentru condamnat. baietii o cam lalaie.)

:)

ana spunea...

arigato gozaimasu, from the legit freak, Turambarr san!
i'll be grazing on the unlawful pastures one new mooon nicht, like 2nite for ex. :)

April spunea...

voila de vezi-ti neamu' ;) ca bine mai arata.

http://photography.nationalgeographic.com/photography/photo-of-the-day/countryside-music-mongolia/?source=link_fb08242010pod

Kilroy spunea...

Sounds fockin' interesting.
De fapt e undeva intre interesting si good. Mai mult spre good. Suna nitel a U2. E oricum altceva. Dream Theater, spre ex, sunt corecti in reproducere, dar nu se abat foarte tare de la norma. Si cum zice JG, imitatia ESTE cel mai bun compliment.
Am sa ascult si alte piese ale FL inainte de a ma pronunta. Si ca s-o zicem romaneste: reboot nu-i rebut, mai tata, mai ...

lol spunea...

Spre rusinea mea, i-am descoperit pe TFL abia de-o saptamana, cateva zile inainte de postarea asta. Nu pot insa sa nu remarc coincidenta :D