miercuri, 21 aprilie 2010

Păcatul național

Ovidiu ne propune leapșa păcatului național. Ce e mai nașpa și mai nasol la acest brav popor român, care a dat lumii capodoperele de artă Miorița, Legenda Meșterului Manole, Mambo Syria și Casa Poporului? A, și Brîncuși. Era să uit. Mai ales Brîncuși. Mai ales după ce s-a făcut francez… :) :p

Ovidiu spune că ar fi invidia. Nu îl contrazic – are în mare măsură dreptate. Vreau doar să-l completez. Să scot în evidență alte două păcate care, după mine, sînt chiar și mai mari decît cel al invidiei.

De ce spun asta? Pentru că invidia, în doze bine ținute în frîu, homeopate și farmaceutice și servite cu lingurița de șerbet, poate fi pozitivă. Am ciudă pe Mr Smith că face, sau este, sau are, sau știe (marile verbe ale existenței, nu?), și atunci invidia bine temperată poate să-mi cheme la suprafață (to muster, cum frumos zice limba engleză) dozele de energie, de voință necesare pentru a fi și eu pe măsura lui.

În acest caz, vorbim de diferența esențială dintre bine și rău, dintre zăticneală și construcție, dintre abordarea pozitivă și cea negativă, cîrcotașă, cinică, lehamitoasă.

Nouă, după cum bine știm, mai ales ăștia intoxicați cu aerul Internetului social românesc, totul ne pute și nimic nu e bun. Să ne așezăm, așadar, dragi tovarăși întru jale, în cur acișilea pe iarbă sau pe marginea trotuarului, eventual și cu o bere lîngă noi, și să așteptăm duios, încet și trist, să vină moartea să ne ia, decreptitudinea, ratarea, bătrînețea, deranjul, dărăpănarea și uitarea. Așezați-vă aici, dragi tovarăși întru blambeceală cîrtitoare, luați o gură din berea asta ticăloasă și capitalistă și făcută în Danemarca și să privim ce nașpa e capra vecinului, și cum trenurile și păsările și norii și toți și toate se duc în Occident. Ale dracu’ trenuri și paseri și nori. Al dracu’ Occident (știți voi: catedralele, turcii, Ștefan cel Mare, noi cu pieptu’ gol ne-am sacrificat și i-am salvat de la căsăpire). A dracu’ viață, că așa mi-e o scîrbă de toți și de toate că nici să mă sinucid nu reușesc, că necesită efort și organizare.

Vedeți: negativitatea. Nu invidia, ci negativitatea. Asta e principala bubă, după părerea mea. Orice meteahnă, orice viciu, orice zăticnire poate fi, la rigoare, transformat, sublimat în ceva bun. E cunoscută butada că chirurgul nu este, în fond, decît un criminal socializat, care și-a găsit și el un rost în viață, iar polițistul un bătăuș adus la sentimente mai bune. Două exemple de sublimări ale unor porniri rele.

Deci, dragi tovarăși întru jale, primul păcat pe care trebuie să-l mărturisim sub sutana popii (hei! ce căutați acolo? Nu vă e un pic de rușine la obraz?), pe bloguri și forumuri și site-uri de ziar (hei! de ce pierdeți timpul pe bloguri? marș la muncă cu voi, mama voastră de pletoși și de inadecvați și de elemente subversive și antisociale!), la terapeut (hei! cum aveți curajul să vă duceți acolo? Cum îndrăzniți să vă așezați pe canapea? o să ardeți în focurile Gheenei, famenilor) sau, ultima soluție, scumpei mame care ne-a dat viață (hei! nu-i spuneți totul! mai încolo o să vă pară rău), să-l conștientizăm, încolțim, înghesuim, țintuim, să-l eradicăm și să-l dăm cu DDT, cu soluție de gîndaci și cu benzină este negativismul.

Nu mai fiți negativiști, dra... Hait, că și eu folosesc tot propoziții negative. Deci să reformulăm. Deci cu alte cuvinte. Deci din nou și de la capăt: FIȚI POZITIVI, MĂI DRAGE LOAZE! Cum spune mărețul popor chinez care e pe cîmp la cules: orice criză e o oportunitate.

A doua zăticnire valorică, emoționalo-energetică de care ne facem vinovați în fața Dumnezeului popoarelor care nu există (Dumnezeu, nu popoarele) este lipsa de perseverență. Inconsecvența. Și – strîns legat de asta – lipsa de proiect, de strategie, de gîndire adîncă, de conștientizare și faptă întru la longue duree.

Perseverența, fraților. Tot o chestie ce ține de sublimare, de maniera în care sîntem în stare să muster, să domesticim, să împrietenim energiile din puțul adînc al animalului somatico-inconștient, să le aducem la suprafață, să le înhămăm (to harness, da?) și să le punem la treabă întru paradigmă pozitivă și construcție și migăleală de chinez bătrîn și de constructor de catedrale și de autostrăzi și de mici garduri vii între țarini și ogoare, plantate acum doo trei cinci sute de ani și care și acum înfloresc frumoasă floare de gherghin viața e un chin amar și suspin gata nu vă mai rețin floare verde de pelin mă duc la icoane să mă închin să damblagească și Obama și Putin.

Deci ați înțeles, da? Atitudine optimistă. Perseverență. Gîndire strategică. La longue duree. Respirația istoriei în ceafă.

Și pe urmă, încet-încet, creepin’ upon us, o să vină și mîndria, acea aspră, ștremelegoasă și țîfnoasă meteahnă atitudinală de care sînt preaplini nemernicii de britanici, mama lor de civilizatori, de cuceritori, de gînditori, de muncitori și de aprigi băutori (does it correlate, or what?)

Gata, vă las. Am treabă. Trebuie să gîndesc pozitiv, să fiu perseverent și să îmi construiesc o strategie de cucerire a Marii Britanii. Unde am pus sticla aia de Laphroaig, aia făcută de frații noștri scoțieni care îi urăsc cu mare ură și ciudă și invidie pe nasoii ăștia de nemernici de briți? Că am un pic de treabă cu ea, întru mare perseverență lichido-telectualo-creativă...

:rofl:



18 comentarii:

Dan Selaru spunea...

Tragi cu ochiul, chiar bere daneza beau. :-)

Turambar spunea...

Aha. Pe iarba, sau pe marginea trotuarului?

:) :rofl:

Dan Selaru spunea...

Cu ochii la snooker. :-)

molie spunea...

Laphroaig = aghiazma turambiana? :)

ZaffCat spunea...

"A positive attitude may not solve all your problems, but it will annoy enough people to make it worth the effort - Herm Albright"
;-)

Anca spunea...

Veru' Turambar,
eu n-am de zis nimic
afar' de o vizualizare
care explica minunat
atitudinea nationala. =))

Florin Pîtea spunea...

Corolar observat inaintea mea de altcineva:
Daca cineva face ceva in Romania, repede ceilalti il critica temeinic pentru presupuse intentii ascunse sau defecte inerente ale proiectului sau ceva fara (atentie: fara) sa contribuie cu ceva constructiv sau sa faca altceva mai bun in loc. Cum spunea un fost editor de-al meu: "Cel mai usor lucru din lume este sa critici ce face altcineva. Pina si sa nu faci nimic e mai greu decit asta."

matusalem spunea...

Bine. Gandesc pozitiv.
PLUS CINCI !
:)

Turambar spunea...

Ce faci, bre, joci bridge sau poker? Cu toate ca plus cinci la bridge denota deja un grad avansat de mazeitate. Sau, cum se spunea in mediile de Grozaveshti: Barkallainnen si Vislyansson.

:)

matusalem spunea...

Pai ce, am zis minus? Am gandit pozitiv.
Si nu stiu ce ma tot iei cu laproaiga aia a matale. Ce, la Telega nu mai cresc zarzari? Nu se mai face trascau? Unchiu ala a lu matale, care-i cam de aceeasi varsta cu mine, a crescut cu vizichi? Ca eu m-am facut maricel cu Metaxa, de aia veche, de pe vremuri, pe urma am trecut la gin via trascau. Gata, ca maine am de lucru de ma ia dracu. Somn ushor ! :)

Turambar spunea...

Unchii aia pe care ii vezi in poza sint din zona vinului roshu si tare, aspru si moldovenesc (de pe partea asta a Prutului).

La noi la Telega intr-adevar se face o tzuica decenta. Insa mie nu-mi place tzuica. Imi pute (ad litteram imi pute). Palinca da, whiskey-ul da, si culmea, ala care pute cel mai crunt dintre toate, ginul la fel, coniacul ashijderea, dar nu tzuica. Si nu vodca. Nu pot sa beau vodca.

In schimb, vin roshu, anytime... :)

Hai, noapte buna, ca si eu miine am o zi grea.

Unknown spunea...

Being the original Barkallainnen (or Vislyansson?) m-am distrat copios cand am citit aluzia. Maestre Turambar, care din noi era Barkallainnen si care Vislyansson, ca "navigatia" mergea struna (especially dupa ce carmacii erau bine "aghezmuitzi")...

dhaarth spunea...

tovarase, tovarase: pot sa mai zic eu una?

naivitatea... care aduce succesuri la oportunisti; deci oportunitatea... pe care o au unii mai agresivi din fire, ce nu-si gasesc locul / starea, si ne fac sa exclamam: lasa-l ma pe asta in fata sa se duca ca e cu capul, ca oricum lumea o sa-si dea seama ce loaza e! (si nu-si da lumea seama... ci spune: e ceva cu el de a ajuns pana aici si-l urmeaza atatia!); adica avem bun-simt dar nu stim sa ne aparam drepturile; adica needucati suficient in a stopa pornirile maladive ale unora, luandu-le ca fiind calitati de lider; adica liderul e unul care se descurca si ne da si noua.

"ia dute barbate si tu sa faci ca ala! ce tu esti mai prost?!?"

adica

"la umbra copacului gaunos cresc vreascuri"

si-ti trece de toate cand le vezi pe asta si-ti moare speranta; adica unii si-au pierdut speranta; adica nu mai viseaza... adica viseaza la ce li se spune sa viseze.

oare ne lipseste puterea sa acceptam ca toate acestea ni se intampla noua, cei in viata, obisnuti cu un nivel mai scazut de stres? dupa caderea tovarasului, in perioada de tranzitie actuala, in ce (mai) credem?

Ovidiu spunea...

Ah, cu diacritice, asta da pozitivism!

Turambar spunea...

@ Dhaarth: :)

@ Ovidiu: :p

@ Sera: Coooostiiicaaa! Ma bucur sa te revad. Uite cine imi citeshte blogul. You've just made my day, mate! :) :friends:

Deci, la obiect: in nici un caz tu nu esti nici Barkallainnen, nici Vislyansson. Tu si cu Meduza erati la categoria cea mai foarte superioara. Voi chiar jucatzi bridge. In schimb, cind ma gindesc cu duiosie superioara la distinsa pereche Tudor / Jul, atunci intr-adevar, vad in fatza ochilor memoriei amintirilor, definitzia clara, precisa si necrutzatoare a mazetei. O pica. Doo pici. Trei pici. Patru pici. Cinci pici. Genial. Si nu, nu era invitatzie la shlem...

Deci merita sa sarbatorim. Deci trebuie sa dedic un post special pentru vremurile din Grozaveshti.

:)

PS: Am vorbit cu Jul. Mi-a spus sa nu mai dat atit din miini cind scrii la tastatura... :)

PPS: Jul te saluta: doua pici :)

PPPS: Nu stiu daca e semibarajul ala din trefla de Grozaveshti sau daca e tare. Cred ca mai degraba e nefla si iar liciteaza aiurea... :) :rofl:

parvan spunea...

Eu nu zic ca n-ai dreptate cu inconsecventa si negativismul :) da in amonte de ele se afla superficialitata. Cum o sa fim consecventi cand valorile pe care ar trebui sa fim consecventi sunt insusite superficial si sunt tulburate de orice adiere de vant? Cum sa nu fii negativist cand propriile convingeri sunt subtiri si firave? Probabilistic vorbind e justificat sa fii "contra" daca n-ai reusit sa definesti ce si cum vrei.

Iar superficialitatea asta o pun pe seama unui servilism fatarnic generalizat.

John Galt spunea...

Singura explicatie a PROSTIEI este "socialismul".

ATAT.

Richard spunea...

Da pe normanzi de ce nu-i citezi? Pai n-au venit ei cu drakkarele lor si au facut si dres in Anglia? Pai e frumos? Pai fara perseverenta aia mai ajungeau ei prin Canada si alte zari?